Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a vorbit marți, la Forumul Internațional al Riscurilor Catastrofale (ICAR 2016), despre efectele severe provocate de schimbările climatice și de fenomenele meteo extreme cu care se confruntă România în ultimii ani, subliniind că prevenția este, în momentul de față, cea mai bună soluție.

El a adăugat că în întreaga țară sunt zone rurale inundabile unde s-au construit case și nimeni nu a luat în seamă acest lucru.

„Sunt unele case fără autorizații, altele la care s-au dat autorizații și nu trebuia. Vorbim de o țară întreagă, de zone rurale, unele în care s-a construit de ani de zile și nimeni nu a luat în seamă acest lucru. Cel puțin dacă de acum încolo luăm în considerare foarte serios că dacă se construiește ceva să fie departe de o zonă inundabilă, poate reducem riscurile pentru viitor”, a subliniat Arafat.

În contextul în care în România, între anii 1901 — 2016, s-a înregistrat o creștere a temperaturii de 1,96 grade Celsius, secretarul de stat a menționat că în ultimii zeci de ani a apărut problema secetei, alternativ cu anii de inundații și furtuni, condiție în care trebuit gândit un mod mai rapid de detectare și alertare a populației.

„Acestea sunt indicii care arată că problema climatică este reală și că ne vom confrunta cu fenomene meteo extreme din ce în ce mai mult. Și atunci este momentul să ne pregătim mai mult pentru aceste fenomene. Acesta nu este numai rolul Departamentului pentru Situații de Urgență. Acesta este un aspect de care trebuie să se ocupe mai multe instituții ale statului. Schimbarea climatică este cu un impact major pe tot globul și nu numai în România”, a subliniat Raed Arafat.

Oficialul MAI a precizat că pregătirea populației nu poate fi realizată „de azi pe mâine”.

„Aici trebuie să pregătești comunitățile rurale, toate casele să fie construite poate într-un fel, dacă vedem că acest fenomen se intensifică. Trebuie să îi învățăm cum să se adăpostească. Dacă în SUA, unde sunt zonele foarte cunoscute cu tornade, oamenii au un beci în care să se adăpostească, la noi, în zonele rurale, acest lucru nu se obișnuiește. Poate că trebuie ceva făcut în acest sens în viitor. Deci toate aceste lucruri sunt sub analiză. Nu pot să spun că s-a găsit o soluție. Normal că vor trebui anumite recomandări și soluții pentru viitor dacă aceste fenomene continuă să se intensifice”, a afirmat Arafat.

Secretarul de stat în MAI a spus că nu pot fi avertizări pentru aceste furtuni, pentru că apar și dispar foarte rapid, și a precizat că trebuie găsite mecanisme de alertare mai rapidă a populației.

„Din discuțiile cu colegii de la ANM, este foarte greu să identifici și să alertezi din timp anumite tipuri de fenomene, cărora ei le spun fenomene de tipul acum, ‘aflăm, acum anunțăm’, când deja se întâmplă fenomenul. Domeniul detectării aparține celor de la meteorologie, domeniul alertării aparține autorităților locale și nouă, să găsim mecanismele prin care să alertăm mai repede. Intrarea (pe piață — n.r.) telefoanelor smartphone, intrarea aplicațiilor — poate că vor permite o alertare mai rapidă a populației dacă apare așa ceva”, a mai spus Arafat.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice și fenomenele meteo extreme vor afecta 1,3 miliarde de oameni și active în valoare de 139 mii de miliarde euro până în anul 2050.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Mișu Negrițoiu, oficiali ai Ministerului Afacerilor Interne și reprezentanți ai companiilor de asigurări din țară și străinătate au participat marți la cea de a XIII-a ediție a Forumului Internațional al Riscurilor Catastrofale (ICAR 2016).