Consiliul Patronatelor Bancare speră că autoritățile în drept vor sesiza CCR cu privire la Legea conversiei creditelor în franci

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) își exprimă îngrijorarea față de adoptarea proiectului de lege privind conversia împrumuturilor în franci elvețieni la cursul de la data acordării creditelor și speră ca autoritățile în drept să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la acest act normativ, se arată într-un comunicat al CPBR transmis, marți, AGERPRES.

“Ne exprimăm speranța că autoritățile în drept de a sesiza Curtea Constituțională vor uza de aceste prerogative, pentru a evita consecințe ce vor afecta atât băncile cât și consumatorii prin deteriorarea situațiilor financiare ale celor dintâi, care se vor răsfrânge asupra capacității de creditare ale celor din urmă, cât și prin scăderea nivelului de predictibilitate legislativă și, deci, a scăderii atractivității României ca destinație de investiții în general”, se arată în comunicatul CPBR.

În plus, CPBR susține că, la fel ca și în cazul adoptării Legii nr. 77/2016 (Legea Dării în Plată), va întreprinde toate demersurile pentru a sesiza autorităților în drept relativ la ceea ce constituie, în opinia sa, aspectele de neconstituționalitate ale acestei legi, printre care menționează aplicarea retroactivă, lipsa de previzibilitate și ingerințele asupra dreptului de proprietate al unora dintre instituțiile de credit.

“Aceste premise creează, din nou, un precedent periculos declanșat de motivații false, se situează împotriva legislației europene în domeniu, însă induc și hazard moral printre diferitele categorii de debitori, consecințele unei asemenea legi putând genera costuri imense, atât materiale cât și de predictibilitate”, se subliniază în comunicat.

Totodată, reprezentanții CPBR mai spun că organizația a susținut în mod repetat că băncile sale membre sunt de acord asupra necesității măsurilor de sprijin a consumatorilor supra-îndatorați afectați de evoluțiile economice și financiare globale, mai ales a celor care au contractat credite pentru a-și achiziționa un imobil în care locuiesc, însă orice astfel de măsuri trebuie întreprinse de o manieră sustenabilă atât economic cât și legal, inclusiv constituțional și fără a afecta pe termen mediu și lung mediul investițional și social din România.

“În acest sens, CPBR a propus comisiilor de specialitate ale Parlamentului României crearea unui Grup de Lucru inter-instituțional cu reprezentanți din toate zonele de interes, inclusiv din partea consumatorilor, care să ajute la identificarea corectă a cazurilor de supraîndatorare și să analizeze premisele necesare extinderii soluțiilor comerciale bilaterale implementate de către numeroase instituții bancare din România prin care a fost deja posibilă reducerea poverii financiare a sute de mii de consumatori”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, CPBR susține că, în apelurile sale adresate membrilor Parlamentului României, a subliniat faptul că dincolo de interesele particulare și pe termen scurt ale unor consumatori, orice măsuri gândite la nivel de portofoliu de credite trebuie să fie bine fundamentate și analizate astfel încât să se evite dezechilibre pe piața creditării și chiar și între debitorii băncilor.

“În mod special dorim să atragem atenția asupra pericolului de a crea, pe de o parte, inechități între consumatorii care nu-și mai pot rambursa creditele și cei care nu mai doresc să și le achite, iar pe de altă parte o inegalitate vădită între clienții care au ales creditele în RON, la dobânzi ridicate dar fără risc valutar, și clienții care au ales creditele în valută, cu dobânzi mai mici dar cu risc valutar”, se subliniază în comunicat.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, marți, cu 248 de voturi “pentru”, proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni.

Potrivit proiectului de lege, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect.