În perioada 9-10 noiembrie 2016, la Muzeul Mitropolitan din Iași, va avea loc Colocviul Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646) prin care organizatorii doresc să marcheze împlinirea a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Țara Moldovei.

În acest an, declarat de către Patriarhia Română An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, în parteneriat cu Academia Română, prin Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din Rouen – Normandie organizează la Iași, în perioada 9-10 noiembrie 2016, Colocviul „Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646). 370 de ani de la oficializarea limbii române în Țara Moldovei”.

Manifestarea, sprijinită de Consiliul Județean Iași și Primăria Municipiului Iași, va fi dedicată, în mod special, aniversării comune a 370 de ani de la oficializarea limbii romȃne ȋn Moldova şi a două acte singulare de cultură majoră ale ilustrei domnii a lui Ioan Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iași a „Cărții românești de învățătură în 1643” (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam” – prima carte tipărită în Moldova) și promulgarea, tot la Iași, în 1646 a unei alte „Cărți românești de învățătură (Pravila)”, ambele „cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul și Domnul Țărâi Moldovei”.

Prin acest eveniment se va readuce în atenția publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iași, acum 370 de ani. Conceput într-un spirit interdisciplinar, destinat întâlnirii specialiștilor aparținând mai multor orizonturi culturale, Colocviul Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646) își propune să conjuge mai multe abordări propuse până acum în mod disjunct (și care nu au dus în domeniu decât la rezultate cel mult parțiale): istorică, filologică și teologică. La capătul lui se poate spera o profundă reînnoire a înțelegerii noastre asupra perioadei studiate. La acest eveniment vor fi prezenți, pe lângă invitați din Iași, și participanți din Paris, Rouen, Chișinău, București, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Târgoviște.

Comitet ştiinţific şi organizator:

Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop – Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Dr. pr. Dragoş Bahrim –  Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Dr. Arcadie Bodale – Arhivele Naţionale Iaşi, Accademia di Romania in Roma
Conf. univ. dr. Emil Dragnev –  Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău
Consilier cultural Cătălin Jeckel – Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Dr. cerc. Andi Mihalache –  Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi
Prof. univ. dr. Eugen Munteanu –  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Maître de conférences dr.  Dan Ioan Mureşan – Université de Rouen Normandie, Franţa
Prof. univ. dr. Laurenţiu Rădvan – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Miercuri, 9 noiembrie 2016

09.30 – 10.50: Deschiderea oficială a lucrărilor Colocviului Cărți Romȃneşti de Ȋnvățătură (Iaşi 1643, 1646): IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Dl. Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iaşi, Dl. Maricel Popa, Preşedintele Consiliului Județean Iaşi, Dl. Petre Guran, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dl. Academician Alexandru Zub, Dl. Academician Demir Dragnev, Dl. Conf. Univ. Dr. Gheorghe Cojocaru.

10.50 – 11.00: pauză

11.00 – 13.00: I. Bazele istorice ale vernacularizării  în Moldova
Moderatori: Gheorghe Cliveti (Iaşi) şi Gheorghe Cojocaru (Chişinău)
Demir Dragnev (Chişinău), Literatura în limba română din secolele XVII-XVIII şi procesul de modernizare timpurie în Țările Române
Matei Cazacu (Paris), Utilizarea slavonei bisericeşti la români şi cauzele abandonării ei
Arcadie Bodale (Iaşi), Adoptarea limbii române ca limbă oficială a Țării Moldovei: contribuţia cancelariei domneşti 
Ovidiu Pecican (Cluj-Napoca), Cărturari, idei şi comportamente printre românii din Moldova în epoca vasiliană

13.00 – 15.30: pauză

15.30 – 17.30: II. Tiparul puterii şi puterea tiparului
Moderator: Andrei Eşanu (Chişinău)
Elena Chiaburu (Iaşi), Contribuţii noi privitoare la tipografia înfiinţată de Vasile Lupu la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi
Ion Croitoru (Târgovişte), Rolul tiparului în epoca domnului Moldovei Vasile Lupu
Dragoş Mîrşanu (Iaşi), Relațiile Moldovei cu Kievul și Moscova în vremea mitropolitului Varlaam
Alin-Mihai Gherman (Cluj-Napoca), Un triptic teologic: tipăriturile mitropolitului Varlaam

17.30 – 17.45: pauză

17.45 – 19.45: III. Varlaam, „arhiepiscop şi mitropolit de Suceava şi a toată ţara Moldovei, exarh al sfîntului scaun de Constantinopol”
Moderator: Eugen Munteanu (Iaşi)
Ion Croitoru (Târgovişte), Poziția Sfântului Varlaam, mitropolitul Moldovei, în fața inovațiilor protestante din epocă, reflectată în Cartea sa de învățătură (Iași, 1643)
Iosif Camară (Iaşi), Din activitatea catehetică a mitropolitului Varlaam în Transilvania
Iraida Condrea (Chișinău), Cazania lui Varlaam în spațiul basarabean: implicații identitare și impedimente ideologice
Ludmila Usatâi (Chişinău), Expresia sentimentului naţional în Cazania lui Varlaam

Joi, 10 noiembrie 2016

09.30-12.00: IV. Introducerea limbii române în cultul bisericesc
Moderator: Demir Dragnev (Chişinău)
Ioan-Aurel Pop (Cluj-Napoca),  De ce Carte românească de învăţătură? Românii de la Răsărit de Carpaţi în tranziţia de la naţiunea medievală la cea modernă
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu (Chișinău), Mitropolitul Dosoftei al Ardealului (1622-1627) – un precursor al Mitropolitului Varlaam al Moldovei
Iosif Camară (Iaşi), Geneza Noului Testament de la Bălgrad în lumina comparaţiei cu Biblia de la Ostrog
Eugen Munteanu (Iaşi),  Despre semnificațiile istorice ale versiunii Milescu a Vechiului Testament (Ms. 45), în raport cu programul implicit al Mitropolitului Varlaam de traducere în limba română a cărților bisericești
Violeta Barbu (Bucureşi), „Graiul românesc să se ridice liber către Dumnezeu”. Reforma liturgică în ţările române: etape, modele şi fundamente teologice la cumpăna sec. XVII-XVIII
Emil Dragnev (Chişinău), Observații privind introducerea limbii române în pictura ecleziastică

12.00 – 14.00: pauză

14.00 – 15.30: V. Dreptul limbii române
Moderator: Ioan-Aurel Pop (Cluj-Napoca)
Alin-Mihai Gherman (Cluj-Napoca), Un colaborator apropiat al mitropolitului Varlaam, Eustratie logofătul
Dan Ioan Mureşan (Rouen), Ordonnance du Roy sur le fait de justice (1539) şi Cartea românească de învăţătură (1646). Oficializarea limbilor naţionale în Franţa lui Francisc I şi în Moldova lui Vasile Lupu
Oana Rizescu (Bucureşti),  Limbajul dreptăţii în secolul al XVII-lea: practicile discursive şi norma juridică din Cartea românească de învăţătură şi Îndreptarea legii

15.30 – 16.00: pauză

16.00 – 19.00: VI. Impactul în durata lungă a revoluţiei culturale din sec. XVII
Moderator: Laurenţiu Rădvan (Iaşi)
Ilie Moisuc (Iaşi), Cronicile – cărţi laice de învăţătură. Grigore Ureche
Elvira Sorohan (Iaşi), Cronicile – cărţi laice de învăţătură. Miron Costin
Daniel Niţă-Danielescu (Iaşi) – Moştenirea programului cultural romȃnesc al Sfinților Mitropoliți Varlaam şi Dosoftei. Considerații asupra ,,Ȋnaintecuvȃntăriiˮ Mitropolitului Veniamin Costachi la ediția din 1834 a ,,LIturghieruluiˮ
Liviu-Ioan Pelin (Iaşi), Problema denumirii limbii române în Țara Moldovei între 1630-1812
Gheorghe Cojocaru (Chişinău), Inventarea cominternistă a unei „limbi” moldoveneşti distincte de cea română: o diversiune ideologico-identitară împotriva ştiinţei lingvistice