24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Suntem în debutul campanie electorale pentru alegerile parlamentare 2016. A început lupta, pe viață și pe moarte, a politicienilor intrați în competiție. Agresivitatea acestei ieșiri în fața electoratului ne aduce aminte de ura viscerală a anilor 1990, ură lăsată liberă să măcelărească bunul simț, nimerit atunci ca și astăzi, după 26 de ani de lâncezeală, în miezul incandescent al disputelor sângeroase.
Deja, după numai trei zile de la începerea campaniei electorale, afișajele au fost pur și simplu vandalizate, de toate partidele politice aruncate în luptă. Nu mai există nici un chip de candidat care să se prezinte alegătorului. Peste tot sunt doar flenduri, ferfenițe, ștraifuri. Nimic întreg, nimic credibil, nimic de luat în seamă. Această atitudine vine să fie multiplicată în continuare și la nivelul discursurilor electorale, de data aceasta diferite sau complementare, funcție de canalul media folosit. Există o televiziune de știri, de nișă, România TV, care a atins paroxismul. De la prima oră și până la ora închiderii, de luni până duminică, postul acesta de televiziune ne crede nu numai proști, dar și imbecili, oferindu-ne un spectacol grotesc de cea mai jalnic manipulare.
Mărturia felului în care comentez prestația președintelui Klaus Iohannis sau a lui Traian Băsescu, la care mai putem adăuga intervențiile Alinei Gorghiu, Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, nu mă trimit în rândul slujitorilor nici unei tabere. Mai mult, accentul critic, uneori voit exagerat, caricaturizat, mă scot din zona oricărei bănuieli că aș lucra în beneficiul unuia sau a altuia.
Poate de aceea atacurile grosolane și vădit neprofesioniste ale pseudo-jurnaliștilor acestui post de televiziune ce au avut ca obiectiv discreditarea lui Klaus Iohannis și a Laurei Codruța Kovesi vin să susțină imaginea de coșmar a mass media, în acest an greu de înțeles, care continuă ”surprizele” ne digerabile ale anilor 2014, 2015. De la atipica câștigare a președinției României de către Klaus Iohannis și până la cucerirea Casei Albe, de către Donald Trump, scena politicii a fost tot timpul prada senzaționalului, a spectacularului.
În timp ce în SUA, populația nedumerit încă, care a votat Hillary Clinton nu găsește soluții de a se adapta noii situații, de a-l crede pe Donald Trump ca fiind președintele tuturor americanilor, după ce mesajele sale electorale propune în continuare atitudini șovine, rasiste, în România din ce în ce mai puțini alegători sunt convinși că Klaus Iohannis este altfel de cât a fost președinte jucător Traian Băsescu. Din ce în ce mai desele lui încălcări de articole constituționale, de mesaje transmise după modelul ”vorbește gura fără el”, ni-l prezintă pe acest ”punct și de la capăt” sub formă de puncte, puncte și în continuare, discreditând instituțiile statului de drept, Parlamentul, Justiția și mai ales poporul.
Cu toate aceste stângăcii tratamentul pe care îl aplică România TV este oripilant și mai ales descalificantă al acestei instituții media, antrenată într-o mocirlă din care nimeni nu mai are cum să iasă curat. Pentru a explica pompoasele titluri de breaking news, jurnaliștii postului TV sunt în stare să facă cele mai incredibile trimiteri în amintiri, aducând în actualitate declarații făcute de Klaus Iohannis sau de un alt lider politic prins în colimatorul postului, astfel încât telespectatorii să aibă impresia că totul este ”o știre de ultimă oră”. Astfel dosarele penale pe care le-a avut Klaus Iohannis s-au dovedit a fi doar acele dosare deschise în urma unei plângeri penale, care, conform procedurii, au fost suportul începerii unei anchete penale care, conform legii, pot fi trimise în judecată, printr-un rechizitoriu, întocmit de procuror sau pot fi închise scoțând suspectul de sub incidența legii penale, prin soluția ”Ne începere a urmăririi penale”. Acest ultim aspect a scos în evidență și lipsa de profesionalism a ziariștilor acestui post de televiziune, care sunt parcă ”mânați în luptă” de forțe nu chiar atât de obscure, pe cât se cred ele, pentru a fi imaginate.
Suntem pe teritoriul unei campanii electorale din ce în ce mai agresive, mai violente, din ce în ce mai atipice nouă, românilor, ce nu poate să facă notă discordantă cu începutul de iarnă violentă care o însoțește. Ceea ce ne supără cu adevărat ține mai mult de ceea ce se tot întâmplă cu noi, oferindu-ne doar surpriza și nicidecum așteptarea, oricât de majoritară poate fi aceasta, de parcă ar exista forțele oculte, care să ne fure regele de pe tabla de șah, lăsându-ne astfel fără mișcarea decisivă, aceea de șah mat. Nu mai putem da ”șah mat” din lipsa Regelui. Cine este Regele, unde a fost ascuns și, mai ales, de către cine? Sunt și acestea întrebări de campanie electorală!
ADI CRISTI
