Parlamentul ucrainean a cerut miercuri Uniunii Europene să acorde fostei republici sovietice un regim de călătorie fără vize, cu o zi înainte ca blocul comunitar să dezbată această chestiune, în timp ce potrivit unor surse sunt țări care ezită, precum Germania și Franța, relatează Reuters.

Ucraina a fost în centrul unei dispute între Occident și Rusia după ce Moscova a anexat peninsula de la Marea Neagră, Crimeea, în primăvara anului 2014 și a continuat să sprijine rebelii într-un război împotriva trupelor guvernamentale în estul țării.

UE și Statele Unite au impus de atunci sancțiuni Moscovei și au căutat să construiască legături mai strânse cu Kievul, deși au crescut de asemenea preocupările lor față de progresul lent al Ucrainei în reforme și combaterea corupției.

În timp ce blocul comunitar este sfâșiat de creșterea sentimentului eurosceptic și anti-migranți, entuziasmul său a început de asemenea să scadă pentru a acorda o recompensă-cheie Kievului: ridicarea obligativității vizelor pentru cetățenii ucraineni care călătoresc în UE.

„Ei ne-au invitat în marea clădire europeană, dar ne-au spus să ne ștergem picioarele. Noi le-am șters o dată, le-am șters a doua oară, am schimbat pantofii, ne-am pus papuci, dar încă stăm în fața unei uși închise”, a declarat Leonid Iemeț, un
parlamentar ucrainean din Frontul Popular.

„Acum depinde de voi, drag personal și birocrați UE. Dacă nu sunteți în stare să vă țineți angajamentele, atunci, scuzați-mă, dar nici voi și nici noi… nu avem nevoie de o astfel de Europă”, a adăugat el.

Germania și Franța sunt în fruntea celor care vor oprirea oricărui nou regim fără vize înainte ca UE să instituie un mecanism de urgență pentru a suspenda acorduri de călătorie fără vize dacă este necesar.

Blocul comunitar se teme de posibilitatea repetării situației de anul trecut, când circa 1,3 milioane de refugiați și migranți au ajuns în UE, iar liderii săi se tem de o abordare prea relaxată a imigrației în urma votului din Marea Britanie pentru a părăsi UE și alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA.

Discuțiile asupra acestui mecanism de suspendare nu ar putea fi finalizate până la reuniunea de joi a celor 28 de reprezentanți ai statelor UE, care vor aborda problema liberalizării regimului de vize pentru Ucraina, la doar o săptămână înaintea summitului UE-Ucraina, care se va desfășura la Bruxelles pe 24 noiembrie.

Berlinul este acum văzut ca fiind chiar mai precaut, având în vedere alegerile ce vor avea loc în Germania în septembrie anul viitor, scrutin la care un partid anti-imigrație ar putea obține rezultate bune, afirmă diplomați la Bruxelles. De asemenea, în Franța se vor desfășura alegeri prezidențiale în aprilie anul viitor, cu un candidat al establishment-ului așteptat să se confrunte în turul doi cu liderul Frontului Național anti-imigrație, Marine Le Pen.

O posibilă decizie la reuniunea de joi depinde de sprijinul statelor membre, notează Reuters. Dar orice acord va intra în vigoare numai atunci când mecanismul ce va permite suspendarea lui va fi pus în aplicare, o condiție de asemenea impusă când blocul comunitar a decis luna trecută să renunțe la vizele pentru cetățenii unui fost stat sovietic mai mic, Georgia.

Olanda, unde populația a votat în aprilie împotriva ratificării unui acord ce stabilește legături mai strânse între Ucraina și UE, va fi de asemenea într-o poziție dificilă la reuniunea de joi.

Acordul, care are ca scop să facă loc treptat liberului schimb între Ucraina și UE, este pus acum în aplicare provizoriu după ce celelalte 27 de state membre ale UE l-au ratificat, în pofida respingerii lui la referendumul olandez.

Dezbinarea în legătură cu acest pact a precipitat criza din Ucraina în 2013, când un președinte prorus la Kiev a încercat să-l abandoneze pentru relații mai strânse cu Moscova, declanșând proteste de stradă care au avut ca rezultat înlăturarea lui de la putere și au condus la anexarea Crimeii de către Rusia.

Rezoluția de miercuri a parlamentului ucrainean cere Uniunii Europene să acorde Ucrainei acces fără vize până la sfârșitul anului.

Un eșec în acest demers i-ar frustra pe politicienii pro-occidentali în Ucraina, la doar câteva zile după ce alți doi foști sateliți ai Moscovei — Bulgaria, membră a UE, și Republica Moldova, fost stat sovietic—, și-au ales fiecare președinți care favorizează legături mai strânse cu Rusia.

Ucrainenii se tem că UE ar putea lega liberalizarea vizelor de punerea în aplicare de către Kiev a părții sale din acordul de la Minsk negociat împreună cu Germania și Franța pentru regiunea separatistă Donbas din estul Ucrainei.

Acordul a redus considerabil luptele acolo, dar implementarea celorlalte puncte ale planului de pace stagnează de aproape doi ani, în timp ce Kievul și Moscova se acuză reciproc.