În instituțiile centrale sunt angajate doar 26 de persoane cu dizabilități, iar sectorul public ar trebui să rezolve aceste probleme înainte de a cere celui privat să facă pași în direcția accesibilizării, a declarat, luni, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Cred că înainte de a cere sectorului privat să ne dea un exemplu, să facă pași în direcția accesibilizării, ar trebui ca și în sectorul public să avem aceste elemente rezolvate”, a spus Dragoș Pîslaru, precizând că există ministere cu sute de angajați, dar care nu au angajate persoane cu dizabilități.

De asemenea, ministrul Muncii a precizat că legislația cu privire la angajare în sectorul public trebuie modificată deoarece se cere oricărui funcționar public să cunoască limba română scris și vorbit și astfel se pune problema în care persoane cu deficiențe de vorbire sau care folosesc limbajul mimico-gestual ar putea deveni funcționari publici.

„Noi avem în acest moment în statistica oficială 775.000 de persoane cu dizabilități. Din această cifră aproape 200.000, respectiv 199.000 de oameni, ar fi populație potențial activă, deci ar putea să lucreze, cu timp parțial, într-un mod mai restricționat, conform abilităților pe care le au, dar repet, 200.000, ar putea să lucreze. Câți lucrează astăzi? 35.000. Doar 17,5% din oamenii cu dizabilități care ar putea să lucreze, lucrează”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la o dezbatere referitoare la provocările din domeniul dizabilității.

Ministrul a precizat că statul trebuie să păstreze plasa de siguranță pentru cei care nu pot lucra, iar persoanele cu dizabilității se pot angaja fie pe piața liberă, fie într-un cadru pe care statul l-a creat, respectiv unitățile protejate. Pîslaru susține că toți agenții economici care au peste 50 de angajați au obligația de a avea minimum 4% persoane cu dizabilități, iar dacă nu angajează astfel de persoane au obligația de a vărsa bugetului o sumă de bani sau au alternativa de a prelua de la unități protejate, unde lucrează persoane cu dizabilități, produsele pe care aceștia le oferă.

De asemenea, ministrul Muncii a subliniat că și aici, ca în alte domenii, legislația a fost folosită astfel încât s-a ajuns ca în unități protejate să existe în scripte un angajat cu normă parțială de muncă de 2 ore pe lună pentru a obține acea titulatură.

„În România avem 800 de unități protejate în care lucrează 1.700 de persoane cu dizabilități. În 2008 aveam doar 208 de astfel de unități protejate și 1.027 de persoane cu dizabilități angajate. Ceea ce constatăm este că numărul de unități protejate a crescut cu 260% și numărul de persoane angajate a crescut cu 73%. Și aici trebuie să recunoaștem că nici fondurile europene nu au avut o contribuție tocmai sustenabilă. Au fost foarte multe proiecte care au fost făcute de dragul de a fi făcute și care nu au avut un impact care să ofere o modificare structurală a angajării persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt lecții pe care sperăm să le învățăm”, a afirmat Pîslaru.

Ministrul Muncii a mai vorbit despre modificarea legislației în vigoare, iar condiția va fi ca minimum 30% din timpul de lucru dedicat întregii unități protejate să fie realizat de persoane cu dizabilități.

„Ceea ce am citit pe forumuri și m-a îngrozit sunt lucruri de tipul: îmi pun denumirea de unitate protejată și vând firmelor care sunt obligate să cumpere produse pe care le cumpăr de la Metro și după aceea le vând mai departe. Sunt tot felul de păcăleli de acest tip care în cadrul legal se sancționează cu amendă, dacă le descoperă cineva vreodată”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a participat luni la o dezbatere organizată de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) și cancelaria prim-ministrului referitoare la provocările din domeniul dizabilității.

Scopul dezbaterii este de a facilita dialogul între factorii decidenți, instituțiile publice, persoanele cu dizabilități, mediul privat și neguvernamental asupra provocărilor din domeniul dizabilității și identificării oportunităților și soluțiilor de rezolvare a acestora.