Președintele american ales Donald Trump consideră că atentatele din Europa confirmă existența unui război între religii la scară mondială, opinie exprimată într-un context în care nu există încă o situație clară în legătură cu atacul de luni seara survenit la un târg de Crăciun din Berlin, comentează miercuri AFP.
”Au fost uciși civili nevinovați pe străzi în timp ce se pregăteau pentru a sărbători Crăciunul”, a declarat Trump luni seara într-un comunicat. Gruparea ”Stat Islamic și alți teroriști islamiști îi atacă încontinuu pe creștini în comunitățile lor și în locuri de cult în cadrul jihadului lor mondial”, a adăugat Trump.
În acest fel, Trump se distanțează de modul în care reacționează majoritatea liderilor occidentali față de extremismul violent, dar el rămâne fidel liniei sale de campanie.
Trump, care își va prelua funcția în mod oficial la 20 ianuarie, a tras concluziile — și le-a exprimat public — înainte ca poliția germană să-l elibereze marți pe un solicitant de azil pakistanez după ce l-a scos din cauză și înainte ca Statul Islamic să revendice, tot marți, atentatul de la Berlin prin intermediul agenției sale de propagandă Amaq.
Viitorul președinte al SUA a folosit același registru pentru a condamna asasinarea, luni, a ambasadorului Rusiei în Turcia de către ”un terorist islamic radical”.
A pune astfel accentul pe presupusa religie a atacatorilor reprezintă o alegere deliberată de a tranșa cu politica președintelui în exercițiu Barack Obama.
Marți, Obama a contactat-o telefonic pe șefa guvernului german Angela Merkel, pentru a exprima condoleanțe după ”oribilul atac terorist presupus” de la Berlin. Administrația sa combate ”extremismul religios”, dar subliniază că extremiștii nu reprezintă o religie.
Secretarul de stat american John Kerry i-a calificat chiar pe membrii grupării Stat Islamic drept ”apostați” care pervertesc mesajul unei mari religii.
Dar convingerea lui Donald Trump și a consilierilor săi diferă. În opinia lor, extremismul nu poate fi înfrânt decât dacă el este identificat ca fiind o excrescență a islamului.
În timpul campaniei sale electorale, Trump și-a exprimat dorința de a le interzice tuturor musulmanilor să intre în SUA, cel puțin până când „vom fi capabili să înțelegem ce se întâmplă”.
Consilierul său pentru securitate națională, fostul general Michael Flynn, afirma în august că islamul nu este o religie, ci ”o ideologie politică”. ”Ei ne-au declarat război. Și guvernul nostru nu ne permite să vorbim despre acest inamic”, spunea atunci Flynn. ”Acesta este islamismul, un cancer insidios în corpul a 1,7 miliarde de locuitori de pe această planetă și el trebuie extirpat”, susținea Flynn.
Michael Flynn, care a luptat împotriva extremiștilor în Irak și în Afganistan, nu este singurul care se înscrie pe aceeași linie cu Donald Trump. Steve Bannon, persoană foarte apropiată lui Trump și viitor consilier pe probleme de strategie, întruchipează viziunea naționalistă cu rădăcini în extrema dreaptă foarte dură.
Bannon conducea site-ul de informații Breitbart, considerat drept placa turnantă a ”dreptei alternative”, mișcare asociată ideilor naționaliste și adeptă a superiorității ”rasei albe”, înainte să se alăture în august campaniei lui Trump.
AFP notează că informațiile despre atentatul de la Berlin domina pagina principală a site-ului marți, insistând asupra criticilor față de politica Angelei Merkel de a primi refugiați musulmani.
În 2014, Steve Bannon a participat, prin intermediul unei legături video, la o conferință a conservatorilor la Vatican, salutând în special ”capitalismul luminat al Occidentului iudeo-creștin”. ”Suntem angajați într-un război pur și simplu împotriva fascismului jihadist islamic”, afirma Bannon, potrivit unei transcrieri publicate de Buzzfeed News. ”Și acest război este pe cale, cred, să intre în faza de metastază mult mai repede decât pot gestiona guvernele”, estima el.
Victoria lui Trump de la 8 noiembrie va face ca această viziune despre lume să ajungă la Casa Albă, dar viitorul consilier pe probleme de strategie vede mult mai departe decât vorbea în 2014. În opinia sa, partide populiste de dreapta precum Frontul Național din Franța (FN) și Partidul Independenței Regatului Unit (UKIP) îi vor înlocui pe conservatorii de centru-dreapta.