La începutul lui 2014, gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a cucerit orașul sirian Raqqa, l-a declarat capitala teritoriului său și a început un regim de teroare marcat în special de execuții publice sângeroase. Poliția Sharia, legea islamică, a început să patruleze pe străzi și să-i răstignească sau să-i decapiteze pe „inamicii” mișcării și să le expună capetele în pari în piețele din orașul din nordul Siriei.

Un student, Abdalaziz Alhamza, și prietenii lui au decis să formeze grupul „Raqqa is Being Slaughtered Silently (RBSS)”, din care fac parte cetățeni-jurnaliști care își riscă viața pentru a relata despre atrocitățile SI.

Rezultatul muncii lor este povestit în „City of Ghosts”, al regizorului nominalizat la Oscar Matthew Heineman. Este unul din filmele consacrate conflictului sirian și terorii jihadiste prezentate în aceste zile la festivalul de film Sundance, din Utah.

„Voiam să înțeleg cine sunt acești oameni, ce îi animă”, a explicat Heineman, în vârstă de 33 de ani.

Niciun jurnalist profesionist nu a putut să meargă la fața locului, ceea ce a permis SI că controleze mesajul privind ceea ce se petrece la Raqqa, prin intermediul înregistrărilor video de propagandă.

Organizația radicală islamistă descrie un oraș prosper și care se trăiește normal, dar RBSS a reușit să surprindă brutalitatea șocantă și disfuncționalitățile acestui oraș de un milion de locuitori.

În urma unei ofensive fulger din iulie 2014, în cursul căreia gruparea Stat Islamic este acuzată că a comis numeroase atrocități, gruparea și-a extins califatul autoproclamat din nordul Siriei până la regiuni din estul Irakului.

Abdalaziz Alhamza, în vârstă de 25 de ani, s-a confruntat pentru prima dată cu combatanții organizației jihadiste atunci când un om mascat, care vorbea cu accent saudit, a apărut în universitatea sa și l-a recrutat pe unul dintre prietenii săi care a fost găsit mort puțin mai târziu.

Membrii rețelei RBSS înregistrează atrocitățile comise de extremiști cu smartphone-ul, iar apoi trimit imaginile criptate pe internet lui Alhamza și partenerilor săi exilați, care le difuzează pe rețelele sociale.

Anul trecut, ei au difuzat în lumea întreagă povestea unui jihadist de 20 de ani care și-a împușcat mama în cap cu o pușcă de asalt, în public, după ce aceasta a fost acuzată de apostazie.

Matthew Heineman se afla într-un turneu promoțional cu documentarul său privind traficul de droguri în Mexic, „Cartel Land” în 2015, când calvarul sirienilor din cauza Stat Islamic a început să țină prima pagină a ziarelor.

După cercetări asidue, el a descoperit existența RBSS în toamna aceluiași an și a fost emoționat de sacrificiile membrilor săi.

De aici decizia sa de a face un film foarte personal cu imagini document, precum cele înregistrate în timp ce unii dintre membrii grupului fugeau din Siria după ce mai mulți fuseseră asasinați de jihadiști.

Matthew Heineman i-a urmat în Turcia și apoi în Germania, în timp ce Stat Islamic continua să-i amenințe.

„Voiam să suprapun această călătorie și înregistrările incredibile filmate la Raqqa”, a precizat cineastul.

Filmul său pleacă de la Raqqa, dar evocă și criza migranților în Europa, istoria emoționantă a unui grup de prieteni legați de misiunea lor disperată și de lucrurile care i-au traumatizat, scrie AFP.

„Last Men in Aleppo”, un documentar despre salvatorii din cadrul „Căștilor albastre”, a fost prezentat și el la Sundance. Această colaborare între cineaștii sirieni Firas Fayyad, danez Steen Johannessen și centrul media din Alep urmărește acțiunile a trei oameni care aleargă spre bombe atunci când toți ceilalți fug din calea lor.

„Cries from Syria” spune la rândul său povestea mișcării de revoltă care, inspirată din Primăvara arabă din Tunisia, Libia și Egipt, s-a ridicat împotriva regimului președintelui Bashar al-Assad.

Influența Stat Islamic s-a extins însă și dincolo de Orientul Mijlociu, iar un alt film prezentat în cadrul festivalului, „Waiting for Hassana” abordează răpirea a 276 de tinere de către o organizație afiliată Stat Islamic, Boko Haram, în Nigeria, prin intermediul experienței uneia dintre cele 57 de adolescente care au reușit să scape din captivitate.