Campania de donații pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia Pământului” ar trebui reluată, consideră Bernard Blistene, directorul Muzeului Național de Artă Modernă din cadrul Centrului Pompidou, în care se află și atelierul lui Constantin Brâncuși.

Prezent vineri la Cluj, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Artă și Design, Bernard Blistene a declarat că moștenirea lăsată Franței, prin Centrul Pompidou, de Brâncuși este neprețuită și, în același timp, reprezintă o mare responsabilitate. Centrul Pompidou de la Paris, care va împlini luna aceasta 40 de ani de la înființare, este unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă și contemporană din lume.

‘Pentru noi, opera lui Brâncuși este centrală. Nu aș vrea să nu vă spun că, evident, este cel mai mare sculptor al secolului XX. Deci nu am nicio ambiguitate, nu mă feresc să fac această afirmație. După ce a murit, ne-a lăsat nouă atelierul său, obligându-ne să îl reconstruim și, la Paris, am transferat pur și simplu atelierul peste care am construit o mare structură pentru a-l proteja, pentru a-l păstra intact. Avem această misiune de a păstra acest spațiu așa cum l-a lăsat Brâncuși când a murit’, a spus Blistene, vineri, într-o conferință de presă.

Acesta a precizat despre colecția atelierului lui Brâncuși, care are aproximativ o mie de piese, că este unică prin sculpturile în bronz, marmură și lemn păstrate, dar și prin uneltele, corespondența sau alte elemente inedite, cum ar fi discurile marelui artist.

‘Toate acestea sunt păstrate, inclusiv colecția de discuri și corespondența și tot ceea ce l-a pus în relație cu marii artiști ai epocii sale, cu prietenii săi. Noi avem miracolul de a fi moștenit, din punct de vedere istoric, și pentru că a venit, trăit și murit în Franța, noi am moștenit acest atelier. Mi se pare miraculos că aveți la Târgu Jiu aceste opere și aveți și posibilitatea de a avea această sculptură (n. red. — Cumințenia Pământului). Da, într-adevăr a devenit extrem de scumpă, dar în același timp este și o moștenire națională, care ar trebui să mobilizeze oamenii. Chiar dacă, din păcate, nu au reușit, cred că ar trebui să se reia eforturile, pentru ca oamenii, românii care sunt bogați, dar și cei care nu sunt, să contribuie pentru că și noi am făcut asta în Franța cu anumite opere ale patrimoniului nostru, care sunt simbolice. Este fundamental să reușiți în aceste eforturi’, a declarat Blistene.
Acesta a precizat că, deși Centrul Pompidou este o mare moștenire pentru Franța, mii de vizitatori fiind primiți zilnic în spațiile sale, complexul reprezintă și o mare responsabilitate, care generează costuri mari de întreținere.

Blistene a recunoscut că și Franța se confruntă cu dificultatea unor prețuri ‘nebunești’ pentru opere de artă a căror achiziționare este dorită, dar a spus că se caută permanent soluții, mai ales pentru operele cu valoare simbolică și istorică mare.

Cu o solidă pregătire în filozofie, istorie și istoria artei, precum și în arheologie la Sorbonna, Bernard Blistčne este specialist în conservarea patrimoniului, acordând la începuturile carierei sale o atenție deosebită picturii vechi și picturii franceze a sec. al XVII-lea, în special lui Nicolas Poussin, care a devenit un subiect predilect al activității sale.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de UAD, Bernard Blistene a publicat numeroase articole de specialitate în Cahiers du Musée national d’art moderne, Artpress, Artforum, Flash art sau +-0, dezvoltând numeroase legături cu artiștii timpului său.

Considerat ‘om al muzeului’, Bernard Blistene a dedicat o mare parte a activității sale din ultimii 30 de ani înființării sau restructurării unor muzee de artă modernă sau contemporană din Europa ori de peste ocean.

Din 2014, Bernard Blistene este director al Muzeului Național de Artă Modernă-Centrul de Creație Industrială/Centrul Pompidou.

Centrul, deschis publicului la 31 ianuarie 1977, a apărut la cererea lui Georges Pompidou, președinte al Franței, de a se crea, în inima Parisului o instituție culturală originală, în întregime dedicată creației moderne și contemporane, în care artele plastice se învecinează cu cărțile, designul, muzica și cinematograful.

În 2006, Centrul Pompidou primea 6,6 milioane de vizitatori pe an, ceea ce îl situa pe locul al treilea între cele mai vizitate instituții din Franța, după Luvru și Turnul Eiffel.