Debitele râurilor aflate în bazinul hidrografic Bistrița au fost în creștere în ultimele 24 de ore din cauza efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și evoluției formațiunilor de gheață și propagării, iar echipele Administrației Naționale ‘Apele Române’ (ANAR) intervin pentru limitarea pagubelor produse de inundații în zonele afectate, a anunțat Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP), într-un comunicat de presă, transmis duminică AGERPRES.

‘În ultimele 24 de ore au apărut evoluții în ceea ce privește fenomenele hidrologice din zona de nord a țării. Astfel, Administrația Națională ‘Apele Române’ (ANAR) informează că, duminică, 5 februarie 2017, ora 14:15, pe râul Dorna la confluența cu râul Teșna, aglomerarea de gheață este de 100 de metri, iar la 800 de metri în aval de confluență s-a format o altă aglomerare de gheață cu lungimea de 1,5 km, până în apropiere de dealul Floreni. Râul Dorna este monitorizat în permanență de către specialiștii din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, care au anunțat deja Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Suceava și Comitetul Local pentru Situații de Urgență Vatra Dornei. Ultimele date furnizate de ANAR arată că debitele au fost în creștere din cauza efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării’, menționează sursa citată.

Potrivit ministrului Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, coordonarea în teren este gestionată de către directorii administrațiilor bazinale și sistemelor de gospodărire a apelor.

‘Având în vedere evoluțiile din ultimele ore și, în special, amploarea fenomenului din bazinul râului Bistrița, în această dimineață am cerut directorilor administrațiilor bazinale și sistemelor de gospodărire a apelor din zonele afectate să se deplaseze în teren în vederea coordonării tuturor măsurilor și acțiunilor de intervenție, împreună cu ceilalți factori implicați în această acțiune. Ținând cont de prognoza evoluției fenomenelor, am solicitat specialiștilor din cadrul A.N. Apele Române să se implice activ în gestionarea situației cu care ne confruntăm’, susține Petcu.

Conform datelor din teren, creșteri mai însemnate de niveluri, cu situarea acestora în interval peste Cotele de apărare, ca urmare a precipitațiilor căzute, propagării, dislocării podurilor de gheață și aglomerării ghețurilor în aval, sunt înregistrate pe râurile: Iza,  Tur, Someș, Lăpuș, Crișul Negru și Crișul Alb.

În acest interval, echipele de intervenție ale ANAR din cadrul administrațiilor bazinale și sistemelor de gospodărire a apelor din zonele afectate au acționat, simultan, în mai multe bazine hidrografice: Someș, Târna Mare, Turț, Bistrița, Dorna, Mureșul Superior, Arieș, Mureșul Mijlociu, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Barcău.

În cadrul intervențiilor au fost implicate aproximativ 700 de persoane din ANAR, iar la dispeceratele și stațiile hidrologice se asigură permanență, fiind dublat personalul. De asemenea, cei peste 350 de specialiști ai ANAR care au intervenit în teren au acționat cu 54 de autoutilitare, 23 de utilaje, 6 motopompe și au folosit 6.900 de saci de nisip.

Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada următoare arată că, în prima parte a intervalului de prognoză, debitele medii zilnice vor fi în creștere din cauza efectului combinat al precipitațiilor lichide prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării. Creșteri mai importante se vor înregistra pe râurile din centrul și nordul țării, unde sunt posibile depășiri ale Cotelor de apărare.

Pe râurile din nordul și centrul țării se pot produce, tot în prima parte a intervalului, creșteri artificiale semnificative de niveluri cu posibile efecte de inundații locale pe unele sectoare de râu din cauza dislocării podurilor de gheață și îngrămădirii ghețurilor. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, cu excepția cursurilor mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a țării, unde vor fi în creștere prin propagare, iar formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață), vor fi în intensificare și extindere mai ales pe râurile din nordul și centrul țării.

Având în vedere situația existentă, INHGA va menține, în continuare, avertizarea hidrologică emisă în cursul acestei zile.