24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ordonatorii de credite sunt răspunzători în fața legii pentru cheltuirea banului public, iar conducătorii de instituții care depășesc limitele creditelor de angajament sau utilizează alocările bugetare în alte scopuri răspund în fața legii penale, a anunțat, duminică, Ministerul Finanțelor Publice, într-un comunicat remis AGERPRES.
MFP precizează că regulile și limitele cheltuielilor instituțiilor publice centrale din România (agenții, ministere) sunt prevăzute de Legea finanțelor publice (Legea nr.500/2002 cu modificările și completările ulterioare) și de Legea anuală a bugetului dezbătută duminică, iar regulile și limitele cheltuielilor instituțiilor publice locale din România (primării, consilii locale, consilii județene) sunt prevăzute de Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale și de bugetele proprii ale acestora.
„Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2017 respectă întocmai exigențele celor două legi menționate anterior și suspendă doar obligația de evidențiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Trebuie precizat faptul că atât bugetul pentru 2016, elaborat de guvernul trecut, cât și bugetul pentru anul 2017, dezbătut astăzi, au fost redactate în aceste condiții”, precizează MFP în comunicat.
Pentru asigurarea derulării în bune condiții a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investiții în infrastructură, comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament au adoptat un amendament referitor la faptul că angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale, pentru anul 2017, se face în limita creditelor bugetare aprobate, „cu excepția acțiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament”.
De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare și pentru eliminarea oricărei posibilități de interpretare, comisiile reunite au mai adoptat un amendament, care precizează în mod expres că se menține răspunderea în fața legii pentru cheltuirea banului public.
„În anul 2017 prevederile alineatelor (1), (2), (3) și (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică de către toate instituțiile și autoritățile publice”, se menționează în comunicat.
În cadrul dezbaterilor din Comisiile reunite de buget-finanțe de la Parlament, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au susținut amendarea proiectului Legii bugetului de stat cu cele două amendamente.
„Sperăm că până mâine (luni n.r.) o să avem raportul Comisiilor de specialitate. Putem începe mâine după-amiază dezbaterile în plen și sperăm ca marți sau miercuri să avem Legea bugetului, care apoi să meargă la promulgare și să apară în Monitorul Oficial. Până la publicarea acestui buget tot sistemul public din România funcționează cu resurse financiare la nivel de 1/12 din bugetul anului 2016, ceea ce în mod evident sunt neacoperitoare”, a spus ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, la finalul dezbaterilor.
Construcția proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creștere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB și o inflație medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) și cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câștigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
Parlamentul urmează să dea votul final asupra celor două acte normative marți, 7 februarie, într-o ședință de plen comun care va începe la ora 10,00.
