Una dintre bolile pe care un anatomopatolog le diagnostichează este cancerul, afecțiune cu un impact deosebit asupra pacientului, familiei și societății. Totodată, detaliile pe care le oferă un anatomopatolog medicilor din celelalte specializări ajută și la luarea unei decizii terapeutice de către oncolog sau chirurg.
„Îmi place să gândesc lupta împotriva cancerului ca pe un război. Dacă aș gândi așa și m-aș gândi că într-un război sunt oameni care luptă în linia întâi, cum sunt chirurgii, sunt oameni care dezvoltă strategii, cum sunt oncologii, anatomo-patologul probabil ar trebui să fie omul care oferă informații. Un fel de serviciu de informații în privința cancerului, pentru că informațiile pe care le oferim, piesele pe care le avem la dispoziție ajută în aproape toate cazurile luarea deciziei terapeutice de către oncolog sau de către chirurg. (…) Cancerul e o sumă de boli. Noi o știm cel mai bine, cei care o diagnosticăm. Există cancere foarte frecvente, există cancere foarte rare. Un cancer rar înseamnă 50 de cazuri la 100.000 de mii, asta înseamnă că undeva în Cluj probabil că ar fi 150 de cazuri de cancere rare dintr-un anumit tip, ceea ce nu e foarte rar. Există cancere pe localizare care în momentul de față sunt curabile 100%. Deci cancerul este o boală curabilă – există cancere de piele care sunt curabile, există cancerul de tiroidă care este, de asemenea, un cancer curabil. Oamenii se pot vindeca. Termenul de cancer nu înseamnă condamnare la moarte”, a explicat Dr. Bogdan Fetica, medic primar Anatomie Patologică, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, în cadrul conferinței „Inovație pentru Viață” desfășurate la Cluj-Napoca.
Despre metodele de diagnosticare a cancerului, specialistul indică anumite noutăți, printre care testele companion – acele teste care oferă unui tratament personalizat, ținta de care este nevoie.
„Dacă tumora pacientului respectiv prezintă pozitivitate pentru acel test, atunci acel tratament poate fi administrat și răspunsul va fi optim, iar dacă testul este negativ, atunci pacientul, dacă i se va administra acel tratament va obține doar efectele secundare și nu va primi beneficiile tratamentului. Întotdeauna, cancerul este o boală care are mai multe mecanisme de protecție. Dacă ne gândim la cancer ca o masă cu patru picioare, nu e suficient să tai un picior ca masa să cadă, trebuie gândite și aplicate mai multe metode ca să rupi mai multe picioare ale mesei, astfel încât ea să se prăbușească”, a menționat Dr. Bogdan Fetica.
În cazul cancerului bronhopulmonar, de exemplu, dacă în trecut era abordat ca o patologie unitară, progresele în procesul de diagnosticare au dus la noi clasificări histologice.
„Termenul histologic este termenul alocat nouă; noi anatomopatologii clasificăm cancerul și îl descriem în funcție de felul în care arată celulele și tot noi spunem dacă anumite proteine sau anumite mutații genetice sunt prezente în acel tip de cancer. (…) Cancerul pulmonar, în marea majoritatea cazurilor nu beneficiază de acest tratament personalizat și sunt foarte puține cazuri care pot beneficia – mutația ALK, în carcinomul pulmonar este destul de puțin frecventă. Nouă ni se cere să spunem dacă respectivul adenocarcinom prezintă translocația ALK, dacă prezintă mutația IGFR, dacă prezintă pozitivitate pentru PDL 1. (…) Trebuie căutat și făcut screening pentru toate adenocarcinoamele pentru a găsi aceste target-uri pentru medicamentele pe care oncologia medicală le va folosi. Pe baza informațiilor noastre se decide administrarea acestor medicamente inteligente, care merg țintit pe mecanismele depistate prin aceste teste”, a mai adăugat Dr. Bogdan Fetica.
Sursa: |
|