Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susține că, prin motivarea deciziei referitoare la sesizarea făcută de CSM cu privire la OUG 13, Curtea Constituțională a României transmite Consiliului să respecte separația puterilor în stat.

„Motivarea Curții Constituționale în ceea ce privește sesizarea făcută de CSM referitoare la ordonanța adoptată de Guvern reprezintă nu doar o lovitură pentru conducerea CSM, dar și o readucere aminte a menirii acestui for. CCR transmite CSM un mesaj clar: respectați separația puterilor în stat. Este un mesaj pe care l-am dat și eu, în nenumărate rânduri, ca președinte al Senatului, când CSM a intervenit brutal în activitatea Parlamentului. (…) De curând, componența CSM s-a schimbat, înnoit și sper ca aceste voci noi să atragă atenția asupra exceselor instituției. Mai ales acum, când au de partea lor această motivare a CCR. Este timpul ca CSM să respecte separația puterilor în stat și rolul său în arhitectura sistemului de justiție”, a scris Tăriceanu, vineri, pe Facebook.

În opinia sa, România se află într-un „moment de cotitură” în care „instituțiile de forță — nedemocratice — încearcă să devină stat în stat și să decidă politica economică, socială, politica de investiții și chiar cea externă”.

„Spre asta ne îndreptăm. În curând, vom vedea DNA anchetând parlamentari și miniștri pentru că au decis să crească salariul minim sau pentru că au decis să înăsprească politica fiscală față de multinaționalele care își exportă profitul. Deja se fac pași în acest sens, sub oblăduirea președintelui Iohannis”, a adăugat Tăriceanu.

Prin adoptarea OUG 13/2017 privind modificarea legislației penale, Guvernul nu a împiedicat CSM să își realizeze o atribuție constituțională, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României a constatat că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească.

„Curtea constată că adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală nu a generat un conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă — Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească — Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, să-și realizeze o atribuție constituțională, ci a acționat intra vires, exercitând o competență proprie conferită de prevederile art.115 din Legea fundamentală”, se arată în motivarea publicată pe site-ul CCR.