Comisia de monitorizare a PSD nu ia decizii politice și nu intervine în activitatea echipei guvernamentale, a declarat luni purtătorul de cuvânt al social-democraților, Adrian Dobre.

„Comisia nu intervine în activitatea guvernamentală, nu face analize și nu dă dispoziții privind modul în care se iau deciziile în Guvernul României. Comisia este interesată de două lucruri: realizarea obiectivelor asumate de PSD în campania electorală și în programul de guvernare și raportarea executivului la problemele cetățenilor. Ceea ce se întâmplă în ministere, felul în care se iau deciziile, modul de implementare, strategiile, toate acestea țin exclusiv de decizia primului ministru și a echipei sale. Premierul Grindeanu și echipa sa au libertate totală de decizie în Guvern. Nu amestecăm lucrurile. Comisia nu ia decizii politice. Este doar o echipă de monitorizare și analiză. Deciziile politice se iau în forurile de conducere ale partidului. Comisia nu ia decizii privind sprijinul guvernări. Comisia nu sprijină politic un ministru sau o anumită măsură de guvernare. Aceste decizii se iau în cadrul coaliției PSD-ALDE. Comisia de monitorizare va face o evaluare periodică, la sfârșitul fiecărui trimestru. În mod evident pot exista și rapoarte intermediare generate de o remaniere guvernamentală sau rapoarte tematice”, a precizat Dobre, într-o conferință de presă susținută la sediul central al PSD.

El a prezentat și un raport intermediar al acestei comisii, în urma remanierii guvernamentale.

„Săptămâna trecută a avut loc o primă remaniere a Guvernului Grindeanu și sperăm ca aceasta să fi adus un plus de greutate politică și de prospețime noului executiv. Vine o etapă nouă. (…) Pentru primul trimestru al anului 2017 aveam un număr de 54 de promisiuni asumate în campania electorală și în programul de guvernare și din acestea, până în prezent, au fost realizate 38. Asta înseamnă că avem peste 70% procent de realizare. Este un rezultat foarte bun și asta arată că guvernul a reușit să țină pasul cu calendarul de implementare pe care și l-a propus, deși au fost trei obstacole majore care au obstrucționat mai mult sau mai puțin actul de guvernare. Primul — întârzierile în numirea primului ministru, pe care le cunoașteți, al doilea — tergiversarea adoptării Legii bugetului de stat și al treilea a fost reprezentat, în mod evident, de presiunile la care guvernul a fost supus în urma Ordonanței 13 și care a reclamat o bună parte din timpul primului ministru”, a afirmat Adrian Dobre.

Potrivit acestuia, din cele 38 de măsuri sunt câteva foarte importante, care consolidează obiectivul principal de guvernare, creșterea economică, între ele fiind creșterea salariului minim la 1.450 de lei, creșterea salariilor din sănătate și educație, eliminarea CAS pentru pensionari, creșterea pensiei minime de la 1 martie, gratuitățile pentru studenți la călătoriile CFR.

Pe de altă parte, în evaluarea comisiei de monitorizare sunt trei priorități majore pentru ultima lună din trimestru: legea prevenției, legea salarizării unitare și Departamentul pentru debirocratizare.

„Legea prevenției — România nu a avut de la Revoluție până în momentul de față o asemenea reformă fiscală. Este pentru prima dată când autoritățile statului se vor afla într-o relație de parteneriat cu mediul de afaceri. Legea prevenției așează controlul fiscal pe o bază sănătoasă. Scopul activității de control este confirmarea, nu amendarea. (…) Este o măsură care va sprijini în mod clar capitalul autohton”, a spus Dobre.
Despre Legea salarizării unitare, el a arătat că aceasta este cea mai amplă reformă din sistemul public, prin care se dorește stabilirea unui etalon echitabil de salarizare între toți funcționarii din sistemul public.

În ceea ce privește Departamentul de debirocratizare, acesta va funcționa la nivelul Secretariatului General al Guvernului și își propune realizarea până la finalul primului trimestru a unui nomenclator al taxelor din România în care vor fi cuprinse toate taxele fiscale și parafiscale și implementarea dispozițiilor necesare astfel încât pe parcursul anului viitor toate taxele din România să poată fi achitate și online.

Totodată, Comisia de monitorizare urmărește și evoluțiile macroeconomice, respectiv deficitul bugetar.

„Am văzut că în ultima perioadă s-a vorbit foarte mult despre prognoza Comisiei Europene de deficit bugetar care a fost dată înainte sau în primă fază la 3,6% pe 2017. Foarte mulți oponenți politici s-au folosit de această cifră. (…) Comisia a plecat în acest an de la 3,6%. În fiecare an, Comisia a avut o abatere de 1 — 2 puncte procentuale la estimările inițiale. Transmitem celor care sunt îngrijorați de această estimare inițială că nu au motive să fie îngrijorați. (…) Din punct de vedere al Comisiei de monitorizare această prognoză nu constituie un motiv de îngrijorare”, a susținut purtătorul de cuvânt al PSD.