Parchetul General informează că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrată luni cauza cunoscută generic sub denumirea ”Adoptarea Ordonanței 13”, ca urmare a declinării competenței de către Direcția Națională Anticorupție.

Parchetul General arată că în dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni: favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri; fals intelectual.

„Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, în care procurorii (…) au dispus, prin ordonanța din 24 februarie 2017, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, precum și disjungerea și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate”, menționează sursa citată.

* DNA a arătat, într-un comunicat transmis AGERPRES, că, pe parcursul urmăririi penale în cazul OUG 13, au rezultat probe și indicii potrivit cărora unele avize au fost distruse ori sustrase, iar alte documente au fost ”plăsmuite”.

Potrivit sursei citate, în cauză au rezultat probe în sensul că primul aviz transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul (MRP) către Ministerul Justiției în data de 31 ianuarie ar fi fost distrus, iar originalul acestui document ce a fost predat reprezentanților MJ a fost sustras.

De asemenea, au fost constatate atestări ale unor date nereale în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și indicii privind întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.

DNA precizează că, în cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției (MJ) pentru a se transmite opinii, fiind solicitate, totodată, puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

„După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența. În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite. Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a Cp și Cpp prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, arată DNA.

Potrivit sursei citate, până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern din data de 31 ianuarie (19,45), OUG de modificare a Codurilor, care nu figura pe ordinea de zi, avea doar două dintre cele cinci avize necesare.

Totodată, DNA explică faptul că avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP) a fost finalizat în jurul orei 20,00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20,00, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Procurorii spun că, ulterior, avizul MRP a fost modificat, fiind emis un alt aviz, care era favorabil.

„În timpul ședinței, (…), ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea Cp și Cpp. (…) Proiectul OUG nr. 13/31.01.2017 a fost aprobat de Guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP — cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20,00)”, afirmă procurorii DNA.

În acest context, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul MJ (pe data de 31.01, ora 20,02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției și sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni, susține DNA.

Dosar OUG 13: DNA își declină competența; cauza — trimisă la PÎCCJ

Procurorii DNA au dispus disjungerea și declinarea la PÎCCJ a anchetei privind OUG 13, sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni, printre care se numără prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, și favorizarea făptuitorului.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, procurorii anticorupție au dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

„Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate Codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală. Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție. În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor constatate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar”, se precizează în comunicat.

De asemenea, procurorii spun că, pe parcursul anchetei, au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999), sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p), sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p) și fals intelectual.

„Întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republicată sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, arată sursa citată.