ZILELE REVISTEI CONVORBIRI LITERARE-Ediția XXI, 150 de ani de Convorbiri literare

 

Miercuri,  1 martie 2017, ora 16, la sediul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, Casa cu Absidă „Laurențiu Ulici”, debutează seria acțiunilor care marchează 150 de ani de Convorbiri literare cu colocviul 180 de ani de la nașterea lui Creangă: Ion Creangă și Convorbiri literare

Vor fi lansate:

  1. Primele volume din Convorbiri literare, Corpus de texte ilustrative
  2. Ion Creangă, Opere, Ediţie critică, cu note, variante şi glosar de G. T. Kirileanu. Prefaţă şi îngrijirea reeditării de Cristian Livescu, Editura Crigarux, 2016

Invitați: Ioan Holban, Constantin Parascan, Cristian Livescu, Livia Iacob, Valentin Talpalaru

Moderator: Cassian Maria Spiridon

Primul număr al revistei Convorbiri literare a apărut la 1 martie 1867, la Iași, ca foaie a Societății Junimea, sub direcția lui Iacob Negruzzi.

Societatea Junimea a luat ființă la sfîrșitul anului 1863 și începutul lui 1864, avînd ca fondatori pe Titu Maiorescu, P.P. Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, ultimul fiind și cel care i-a dat numele.

Societatea Junimea, în afara întîlnirilor săptămînale ale membrilor ei, a promovat prelecțiunile populare, în care fiecare dintre membrii marcanți susținea liber o conferință pe teme dinainte stabilite.

În ianuarie 1867, într-una dintre întîlnirile săptămînale, s-a stabilit redactarea unei foi periodice care să cumuleze materialele discutate în cadrul ședințelor. Cel care i-a dat numele de Convorbiri literare a fost Iacob Negruzzi, care o va dirigui 28 de ani.

Prima serie a revistei, dintre 1867-1895, va publica marii scriitori clasici ai literaturii române moderne: V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Vasile Conta, A.D. Xenopol, Al. Odobescu…, următoarele serii au găzduit în continuare imporanți scriitori și filosofi: Nicolae Iorga, P.P. Negulescu, Rădulescu-Motru, Mihail Dragomirescu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Florian, Mihail Sadoveanu, Paul Cerna, E. Lovinescu, George Coșbuc, Octavian Goga, Brătescu-Voinești, Vasile Voiculescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica…

Din 1885, revista se mută cu sediul la București unde va apărea pînă în iulie 1944, cînd va fi interzisă de regimul comunist.

În acest interval va fi diriguită, după Iacob Negruzzi, de: Ioan Bogdan, Simion Mehedinți, Al. Tzigara-Samurcaș, I.E. Torouțiu.

Direcţia ideologică stabilită de Maiorescu la Junimea şi promovată de revista Convorbiri literare a fost, după cum o sintetizează şi Călinescu în compendiu la Istoria literaturii române:

„1. Absoluta potrivire între fond şi formă…;

  1. Inaugurarea spiritului critic în scopul de a se arunca «în lături» tot ce vine ca formă goală a civilizaţiei, fără cuvenitul cuprins:
  2. Aşezarea criticii în marginile adevărului, adică descătuşarea ei de orice constrîngere din afară.”

Din aprilie 1970, revista Iașul literar reia denumirea de Convorbiri literare și revista revine astfel cu sediul în Iași, fiind la cei o sută cincizeci de ani o instituție culturală de importanță națională.