Nanotehnologia permite încălzirea rapidă a țesuturilor conservate prin criogenie, fără a le deteriora, o dezvoltare tehnică ce ar putea fi utilizată la un moment dat pentru a conserva în mod durabil organele umane în vederea efectuării de transplanturi, relatează AFP.

„Este prima dată când putem încălzi rapid și uniform probe biologice mai mari, fără a le deteriora”, a declarat John Bischof, profesor de inginerie mecanică la Universitatea din Minnesota, autorul principal al descoperirii, publicată miercuri în revista americană medicală Science Translational Medicine.

Până în prezent, provocarea nu era cum să încălzești țesuturile, ci cum să realizezi acest lucru fără a le deteriora, explică autorii.

Există de mult timp tehnici pentru conservarea durabilă a țesuturilor. Acestea includ în principal criogenia, care presupune înghețarea acestora la temperaturi cuprinse între minus 160 și minus 196 grade Celsius, la aceste temperaturi țesuturile vitrificându-se.

Cu toate acestea, dată fiind lipsa actuală, la nivel mondial, de tehnici de încălzire care nu afectează țesuturile, inimile (sau plămânii) folosite pentru transplantul de organe sunt pur și simplu conservate în gheață. În plus, 60% dintre aceste organe devin inutilizabile, deoarece nu pot fi păstrate mai mult de patru ore.

Dacă jumătate din aceste organe neutilizabile ar putea fi transplantate, lista de așteptare a pacienților care doresc efectuarea unui transplant în Statele Unite s-ar termina în doi ani, potrivit cercetătorilor.

Această abordare ar permite, de asemenea, crearea unor mari bănci de organe și scăderea ratei respingerilor, facilitând procesul pentru a găsi donatori care sunt compatibili în cea mai mare măsură cu beneficiarul de organe.

Tehnica folosită de cercetătorii americani constă în amestecarea nanoparticulelor de siliciu acoperite cu oxid de fier cu o soluție care permite generarea rapidă de căldură în toate probele biologice, prin aplicarea unui câmp magnetic exterior.

După încălzire, niciun țesut nu a prezentat semne de deteriorare, spre deosebire de eșantioanele de control care au fost încălzite lent pe gheață.

În plus, țesuturile au putut fi curățate cu ușurință de nanoparticule după dezghețare.

Oamenii de știință au testat această tehnică pe celule de piele umană congelate, pe fragmente de țesut cardiac și pe artere de porc de mărime mai mare.

Anterior, cercetătorii au reușit să dezghețe fără a deteriora eșantioane de țesuturi extrem de mici, folosind soluția.

Potrivit oamenilor de știință, cercetarea dă speranțe în privința obținerii acelorași rezultate pe eșantioane mult mai mari, cum ar fi organe întregi.

Această tehnologie poate fi aplicată și împotriva celulelor canceroase prin aplicarea unor temperaturi ridicate, astfel încât nanoparticulele de siliciu acoperite cu oxid de fier să joace rolul unor „mini-încălzitoare” în jurul țesutului.

Aceste nanoparticule sunt activate prin unde electromagnetice, care se încălzesc rapid și uniform cu o rată de 100-200 grade Celsius pe minut, de 10 până la 100 de ori mai rapid decât prin metodele utilizate până acum.

Cercetătorii și-au propus în prezent să experimenteze pe organe de iepure și șobolan, înainte de a-și testa metoda pe organe de porc și pe organe umane.