24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Terapiile afecțiunilor includ mai multe modalități prin care se îmbunătățește starea de sănătate a bolnavului sau prin care se reduc simptomele sau evoluția bolii. Astfel, alături de tratamentul medicamentos mai există și tratamentul dietetic, fizioterapic sau tratamentul chirurgical.
Despre tratamentul dietetic, specialiștii consideră că ar trebui pe deplin înțeles rolul acestuia și modul de funcționare. În acest sens, în anumite boli acesta trebuie urmat cu rigurozitate. De exemplu, persoanele cu diabet zaharat nu au voie să mănânce dulciuri și în general glucide, pâine, făinoase, un bolnav hipertensiv nu are voie să consume sare, în timp ce un bolnav cu ulcer nu are voie să mănânce murături, condimente (cu excepția ardeiului iute). În schimb, dacă un hipertensiv consumă sare în exces, nu mai au efect medicamentele antihipertensive, dacă un pacient cu ulcer consumă numai acreli nu mai au efect medicamentele antiulceroase.
„Tratamentul dietetic al bolilor este o treabă foarte serioasă și trebuie abordată cu seriozitate. Terapia dietetică completează eficacitatea medicamentelor. Dacă tratamentul dietetic este corect urmat și eficacitatea medicamentelor este mai bună, iar dacă tratamentul dietetic este greșit urmat, atunci eficacitatea medicamentelor scade. (…) Există și alte tipuri de interacțiuni între medicamente și alimente, dar astea nu sunt o regulă generală, dar depinde de fiecare medicament în parte. Sunt unele alimente care grăbesc metabolizarea medicamentelor și altele care elimină anumite medicamente din organism. Este de mare notorietate ceaiul de sunătoare – ceaiul de sunătoare grăbește eliminarea multor medicamente din organism (în principal medicamentele care se elimină prin metabolizare – acelea care sunt administrate pe cale orală, iar cele care sunt administrate pe altă cale nu sunt influențate)”, a explicat într-un interviu pentru www.SănătateaTv.ro, prof. dr. Ion Fulga, Șeful Disciplinei de Farmacologie și Farmacoterapie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București.
De asemenea, specialistul a mai menționat efectul sucului de grepfruit sau al alcoolului ca exemple de alimente care interacționează cu medicamentele. Astfel, potrivit acestuia, sucul de grepfruit împiedică metabolizarea unor medicamente, le crește cantitatea acestora în organism, le face mai eficace, dar le face și cu riscuri mai mari de reacții adverse. Despre efectele alcoolului, prof. dr. Ion Fulga indică spectrul sedativ – drept pentru care se recomandă evitarea administrării medicamentelor sedative cu alcool.
„Există unele alimente particulare care ele însele au unele reacții asupra organismului, de notorietate. De exemplu, alcoolul etilic este sedativ. Administrarea alcoolului etilic cu medicamente care sunt și ele sedative (medicamente hipnotice, anxiolitice, antiepileptice) trebuie evitată. Devine periculoasă dacă se asociază. Dacă vreți invers – cafeaua este un aliment frecvent consumat de foarte multă lume și are un efect stimulant psihomotor. Dacă această cafea se asociază cu medicamente stimulante psihomotorii, atunci se poate produce o stimulare excesivă cu agitație, cu tremor ale extremităților, cu insomnie. Există și medicamente în care alcoolul de pildă antagonizează unele medicamente. De fapt, alcoolul nu inactivează decât penicilinele. Alte substanțe nu sunt inactivate de alcool, dar este un mare mit – să nu se consume alcool în cursul tratamentului cu medicamente. Sigur, nu trebuie consumat alcoolul în cursul tratamentului cu antibiotice de tip peniciline, nu trebuie să se consume alcool în timpul tratamentului cu sedative șamd. Altfel, alcoolul este folosit ca solvent uneori pentru prepararea unor medicamente – nu inactivează chiar totul”, a mai precizat prof. dr. Ion Fulga în cadrul aceluiași interviu.
De aceea, în general se urmărește un efect standard al medicamentelor, ceea ce presupune o administrare standardizată. Așa s-a constatat eficacitatea lor – în administrare pe cale orală, cu 200 ml de apă. Specialistul recomandă ca medicamentele să fie administrate cu apă, cu multă apă, nu o gură – două de apă. Ca unitate de măsură, o jumătate de pahar este suficientă atunci când se administrează medicamentele.
În afara acestor exemple de interacțiuni alimente-medicamente, mai există și anumite situații în care antibioticele cu spectrul larg formează cu anumiți ioni de metale (calciu, magneziu, aluminiu, fier) niște substanțe care nu se absorb în corp.
„Pot exista și interacțiuni directe, între alimente și medicamente. Spre exemplu tetraciclinele, antibiotice cu spectru larg formează cu ionii unor metale (calciu, magneziu, aluminiu, fier) niște chelați neabsorbabili. Este important pentru că asemenea ioni se regăsesc în anumite medicamente – antiacide, utilizate pentru disconfort abdominal-, se găsesc în lapte, în lactate în general. Dacă se consumă tetracilina cu lapte sau cu iaurt mai bine e șă nu se consume decât iaurtul, pentru că se inactivează medicamentul. (…) Nu este o regulă ca anumite alimente să nu se administreze împreună cu medicamente. Depinde de fiecare medicament în parte. Altfel, interacțiunile sunt foarte multe. Spre exemplu, carnea friptă pe grătar generează niște substanțe care grăbesc eliminarea xantinelor din organism (cum ar fi cafeina și amiofilina utilizată în cazul astmaticilor). Nicotina favorizează metabolizarea cafeinei, motiv pentru care fumătorii suportă cantități mai mari de cafea decât nefumătorii”, a specificat prof. univ. Ion Fulga.
