Produsele biocide fabricate de compania Hexi Pharma nu îndeplinesc standardele minime de eficiență și nu produc efecte nici măcar în condiții controlate de laborator, iar acțiunea lor îndoielnică a asigurat condițiile dezvoltării rezistenței antimicrobiene în spitale, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului General.

„Produsele biocide fabricate de SC Hexi Pharma CO SRL nu îndeplinesc standardele minime de eficiență, așa cum rezultă din multitudinea de testări efectuate. Utilizarea produselor biocide ale SC Hexi Pharma CO SRL nu produce efectele scontate nici măcar în condiții controlate de laborator, și cu atât mai puțin într-o unitate sanitară, unde nu poate exista un control strict al modului de aplicare a produselor pe suprafețele pentru care sunt destinate”, declară procurorii.

Anchetatorii mai susțin că actele normative ce reglementează domeniul infecțiilor nosocomiale nu se regăsesc „în filosofia” companiei Hexi Pharma, având în vedere că, în locul creării unor produse apte să își îndeplinească rolul, scopul urmărit a fost exclusiv obținerea de beneficii pecuniare imediate prin subdimensionarea cantităților de substanțe active folosite.

Parchetul explică faptul că substanțele vândute de companie spitalelor au fost necorespunzătoare, atât sub aspectul indicației din etichetă referitoare la concentrația de substanță activă, cât și sub aspectul eficienței biocide.

„Această combinație de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condițiile în care menționarea în oferta comercială a SC Hexi Pharma CO SRL a unor concentrații ridicate de substanță activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenței, au făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziționării acestor produse în detrimentul altora. În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acțiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă și tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecință, au fost asigurate condițiile dezvoltării rezistenței antimicrobiene, în contextul consumului exagerat și eronat de antibiotice din România”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii au anunțat însă că acest dosar nu deschide calea participării, în calitate de persoane vătămate sau părți civile, a unor persoane care au contractat infecții asociate asistenței medicale, și care au reușit să obțină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse ale Hexi Pharma.

În opinia Parchetului, prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor Hexi Pharma și apariția unei anumite infecții într-un spital.

În plus, spun procurorii, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecțiile asociate asistenței medicale, sunt responsabile și de infecții la pacienți din afara spitalelor și pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoși, la animale de companie și în mediul înconjurător.

În intervalul 1 iunie 2010 — 16 mai 2016, Hexi Pharma a produs și comercializat către numeroase unități sanitare 41 de produse biocide din grupa principală 1, iar dintre acestea 39 de produse, comercializate către 340 de unități sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide: tip produs 1 — KALEXIN, HEXIO-DERM, DEXIN, HEXIO-SCRUB, HEXIO-IOD SCRUB, POLYIODINE SCRUB, BIXOL, HEXIO-GEL PLUS, CLORHEXIN C, HEXIO C, KALAS, POLYIODINE TINCTURE, HEXIO-IOD TINCTURE, POLYIODINE, HEXIO IOD, HEXIOL, HEXIO SKIN, ACTISOL, HEXIO GEL, DERMOXIN, CLORHEXIN B, HEXIO B, CLORHEXIN A și HEXIO A. Tip produs 2 — THOR, HEXIO-SEPT AF, HEXIO-RAPID, TERRAPID, TERASEPT, HEXIO-CID, HEXIO-SPRAY, THOR SPRAY, HEXIO-SEPT, SUPRASEPT, HEXIO-CLOR, HEXACLOR, HENZYME, HEXIO-ZYME și SUPRAHEX.

Parchetul mai arată că celelalte două produse, până la totalul de 41 — GLUTEX și HEXIO-STER — nu au fost găsite pentru a fi testate, însă potrivit rețetei identificate la nivelul Hexi Pharma acestea respectau concentrația de substanță activă din avizul de plasare pe piață (Glutaral 2%).

„Neconformitățile constatate sunt cuprinse în etichetele produselor, în fișele de prezentare, fișele cu date de securitate și declarațiile de substanță activă, toate acestea fiind depuse la Comisia Națională pentru Produse Biocide în vederea obținerii avizului de plasare pe piață”, se menționează în rechizitoriu.

În scopul derulării de relații comerciale cu unitățile sanitare, spun procurorii, Hexi Pharma a creat o rețea de agenți de vânzări conduși și coordonați de Flori Dinu, directorul general al societății. Agenții de vânzări, acționând după un sistem prestabilit de competență teritorială, erau cei care prezentau produsele firmei persoanelor cu funcții de decizie din spitale, încercând să le convingă de superioritatea produselor, prin prisma raportului calitate/preț. Totodată, aceștia negociau efectiv contractele sau se înscriau la procedurile de achiziție publică în condițiile stabilite de Flori Dinu.

„Unitățile cumpărătoare erau induse în eroare, prin prezentarea elementelor necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide, elemente care erau cuprinse în etichete, în fișe de prezentare folosite în procesul de negociere directă ori de participare la proceduri de achiziție publică sau la procedurile derulate prin intermediul portalului www.e-Licitatie.ro”, afirmă anchetatorii.

Parchetul precizează că, potrivit rețetelor de preparare identificate în evidențele Hexi Pharma, nu au fost respectate niciodată proporțiile declarate de substanțe active, „în sensul că substanța Triclosan a fost permanent în proporții ce au fluctuat între 0,04% — 0,10% și nu 0,20%, iar ethanol și propan-2-ol nu au fost în proporție de 42% și 28%, respectiv un total de 70%, regăsindu-se în proporții comune ce fluctuează între 24,92% și 65%.

De asemenea, în urma testării efectuate de către ICECHIM, s-a dovedit faptul că produsul CLORHEXIN A conține substanțele active declarate la autorizare, însă concentrațiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidină, în loc de 0,5% se găsește în proporție de 0,47%, etanol — în loc de 42% concentrația este de 31,60% și propan-2-ol — în loc de 28% este 16,10%.

Rechizitoriul conține pe zeci de pagini numeroase alte exemple de biocide ale Hexi Pharma neconforme ca eficiență sau concentrație a substanței active.

Procurorii mai arată că întreaga activitate a Hexi Pharma „a fost subsumată scopului infracțional” la inițiativa și sub organizarea lui Dan Condrea (decedat la 22 mai 2016), cel care deținea 97% din acțiunile companiei.