Țările din Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare politici menite să vină mai bine în sprijinul lucrătorilor care au nevoie să se adapteze noilor locuri de muncă create cu ajutorul internetului, în cazul în care doresc să evite sporirea gradului de inegalitate și de excluziune în regiune, se observă într-un raport al Băncii Mondiale, prezentat, joi, în premieră națională, la Iași, de specialiști ai BM.

„Am ales să fie România, considerând că ar fi o oportunitate extraordinară pentru a se recunoaște valorile din România, și oportunitățile pe care le-ar aduce României. Am ales Iașiul pentru că aici este nu numai o școală foarte bună de electronică, telecomunicații, de informatică, dar este și un cluster de IT foarte important. Am considerat că este fair să venim exact la oamenii care sunt foarte implicați în dezvoltarea ICT în România, și să avem această lansare, de data aceasta nu globală, ci la nivelul României, în acest oraș”, a declarat Senior Private Sector Specialist în cadrul Băncii Mondiale, Arabela Aprahamian.

În conformitate cu raportul intitulat „Valoarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susținerea dezvoltării în Europa și Asia Centrală” (Reaping Digital Dividends: Leveraging the Internet for Development in Europe an Central Asia), prezentat joi la Iași, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, accesul ieftin și aproape universal la internet nu a fost suficient pentru ca țările din UE să beneficieze în totalitate de oportunitățile create prin tehnologiile digitale. Potrivit reprezentanților Băncii Mondiale, trebuie întreprinse și mai multe eforturi pentru a se dezvolta un mediu de politici ce poate valorifica accesul la internet și crea legături între lucrători și locuri de muncă digitale.

„Constatăm în mod clar că simplul acces la Internet nu se poate traduce în mod automat în beneficii economice”, a precizat economistul șef pentru Regiunea Europei și a Asiei Centrale în cadrul Băncii Mondiale Hans Timmer.

În acest sens, el a afirmat că având în vedere nivelul de dezvoltare tehnologică, țările din jurul Europei ar trebui să aibă o soluție mai bună în domeniul comerțului electronic, subliniind faptul că „însă nu putem vedea portaluri de tip Google sau Facebook apărând în Europa”.

În cadrul aceluiași raport prezentat la Iași se mai observă că gradul de utilizare scăzut al sistemelor de plăți electronice și reglementările stricte reprezintă doar unii dintre factorii complementari care îngreunează creșterea economiei pe internet în UE. Totodată, pensionarea anticipată și lipsa oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii mai în vârstă limitează accesul acestora la locurile de muncă disponibile în economia digitală din mai multe țări ale UE.

În plus, mai puțin de 30% dintre societățile comerciale din UE utilizează facilitățile de tip cloud și încă și mai puține valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât emailurile, cum ar fi diverse activități de management și contabilitate.

În România, potrivit raportului, mai puțin de 10% dintre societățile comerciale utilizează facilitățile de cloud, iar obstacolele aflate în calea antreprenoriatului în sectorul serviciilor împiedică adoptarea tehnologiilor digitale. Mai mult decât atât, doar 5% din România utilizează internetul pentru a descărca documente oficiale de pe site-urile publice, ceea ce oferă posibilitatea unor mari câștiguri de eficiență prin adoptarea de noi tehnologii.

De asemenea, raportul menționează că românii ar putea avea de câștigat de pe urma valorificării internetului. La ora actuală, doar 20% dintre șomerii României utilizează internetul pentru a-și căuta un loc de muncă. Pentru cei care au un loc de muncă la ora actuală, aproape niciunul nu lucrează acasă, în comparație cu 10% în țările din nordul și vestul Europei.

Raportul prezentat la Iași mai observă și că există inegalități la nivelul Uniunii Europene ce ar putea fi exacerbate, din cauză că sunt mai puține șanse ca lucrătorii necalificați să folosească internetul pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a participa la o rețea profesională, comparativ cu lucrătorii calificați.

„Deși apar pe internet oportunități noi și fără precedent, există și posibilitatea continuării excluziunii, în special pentru lucrătorii necalificați”, a afirmat senior economist pentru țările EAC din cadrul Băncii Mondiale și autor principal al raportului, Hernan Winkler.

El a precizat totodată că sunt necesare politici publice care să-i poată ajuta pe oameni să se adapteze noilor provocări.

„Concentrarea pe măsurile care sporesc alocațiile pentru sănătate și pensiile din cadrul economiei liber profesioniste sau care facilitează tranziția lucrătorilor strămutați spre noi locuri de muncă poate deveni mai eficientă decât crearea unor reglementări cu scopul de a preveni anumite modificări tehnologice inevitabile”, a mai spus acesta.

Conform raportului, politicile de facilitare a plăților aferente impozitelor și contribuțiilor la buget în cadrul economiei online ar pute atrage lucrătorii din zona gri și le-ar putea oferi protecție și drepturi specifice lucrătorilor. Îmbunătățirea concurenței poate de asemenea să contribuie și la susținerea adoptării tehnologiilor TIC în rândul societăților UE, în special în țările din sudul Europei, o regiune unde mediul concurenței este relativ slab.

Reprezentanții Băncii Mondiale consideră totodată că avântul economiei online și modalitățile de angajare alternative vin cu o nouă provocare pentru reglementările existente la nivelul pieței muncii și pentru contractul social, care au fost stabilite pentru a proteja lucrătorii salarizați aflați în posturi ocupate pe termen lung. Uniunea Europeană are oportunitatea unică de a putea de a conduce agenda de politici publice pentru a face ca locurile de muncă din economia digitală să fie mai incluzive și mai productive.