Rezultatele școlare slabe, o nutriție inadecvată și riscuri de sănătate sunt problemele majore ale copiilor români din mediul rural, relevă studiul „Bunăstarea copilului din mediul rural, 2016”, lansat joi de World Vision România.

Datele cercetării au fost culese din șase județe — Vaslui, Ialomița, Cluj, Dolj, Olt, Vâlcea — și au cuprins 2.200 de gospodării cu copii din mediul rural.

Daniela Buzducea, director executiv World Vision România, a precizat că studiul este unul „tradițional, aflat la a treia ediție” și de aceea se poate arăta care este evoluția comparativ cu anii precedenți privind bunăstarea copiilor care trăiesc în mediul rural.

„Constatăm că evoluțiile sunt în general pozitive (…). A crescut numărul gospodăriilor care au venituri din salarii, ceea ce determină o creștere a indicatorilor economici, a nivelului de trai, dar este interesant că această creștere nu rezultă imediat într-o creștere a bunăstării copiilor. Vedem că din punct de vedere al educației indicatorii continuă să se înrăutățească, avem în continuare un procent de 2,4% copii care anual sunt retrași de la școală, un procent în creștere față de ultimul raport făcut acum doi ani”, a precizat Buzducea.

Ea a explicat că există în continuare copii afectați de vulnerabilități multiple, unii nu au două mese pe zi acasă.

„Avem circa 70% dintre copii cărora părinții nu pot să le asigure alimentație de calitate, care să le ofere condițiile normale de creștere și dezvoltare. Avem în continuare copii care petrec mult timp muncind în propria gospodărie și chiar 8% dintre ei care muncesc în gospodării ale vecinilor”, a adăugat directorul World Vision România.

Recomandările studiului se referă la investiții specifice în mediul rural, în activități care să îi vizeze pe copii, dotarea școlilor, infrastructură.

„Raportul arată și unele progrese, dar și existența unor probleme față de modul în care bunăstarea afectează starea copiilor și chiar drepturile lor. (…) Pentru că raportul nu se referă doar la bunăstarea materială sau financiară a copilului, atinge și zone, precum învățământul, sănătatea, dreptul la informare sau dreptul la opinie. Este încurajator că măcar în unele sectoare se remarcă unele progrese, ceea ce înseamnă că lucrurile au luat o turnură bună. Rămâne însă îngrijorător faptul că, deși România a înregistrat mici progrese în ceea ce privește bunăstarea, ea continuă să fie printre statele care au încă o rată ridicată a sărăciei în rândul copiilor. Cred că acest raport ne va ajuta în continuarea demersurilor pe care vrem să le facem în abordarea integrată a problematicii copilului”, a declarat Cristina Cuculas, șef Serviciu Strategii, Programe la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Studiul „Bunăstarea copilului din mediul rural, 2016” vine în completarea rapoartelor precedente și permite instituțiilor abilitate să facă analize comparative în domeniu pentru a surprinde evoluțiile de bunăstare a copiilor din mediul rural.