Aproximativ două treimi dintre îmbolnăvirile de cancer sunt provocate de… ghinion. Sau, cum le place oamenilor de știință să spună într-un studiu publicat joi, în SUA, de mutații întâmplătoare suferite la nivelul ADN-ului celular atunci când celulele se reproduc, conform Reuters.

Concluzia acestui studiu explică de ce persoane sănătoase, care duc vieți sănătoase și fac totul pentru a evita afecțiunile oncologice, ajung totuși să se îmbolnăvească.

„Astfel de cancere se produc indiferent de cât de perfect este mediul”, a explicat Dr. Bert Vogelstein, genetician specializat în oncologie de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, coordonatorul studiului publicat de prestigioasa revistă Science.

Studiul este bazat pe secvențieri genetice și analize oncologice desfășurate în 69 de țări din diferite părți ale lumii și urmează unui alt studiu controversat publicat de oameni de știință de la aceeași universitate în 2015, în revista Science, care însă examina doar cazurile din SUA.

Noul studiu, realizat de Dr. Vogelstein alături de matematicianul Cristian Tomasetti, susține că mutațiile întâmplătoare suferite de ADN sunt răspunzătoare de cea mai mare parte a cazurilor de îmbolnăviri oncologice. Această concluzie a provocat o reacție dură din partea experților în cancer care sunt de părere că majoritatea cancerelor sunt provocate de un stil de viață nesănătos și de factori de mediu (expunere la poluare, stres, fumat etc) la care se adaugă și moștenirea unor probleme de ordin genetic.

„Deși majoritatea oamenilor au aflat despre cauzele ereditare și de mediu ale cancerelor, așa cum este fumatul, puțini sunt conștienți de greșelile aleatoare care se pot produce ori de câte ori o celulă normală se divide și își copiază informația ADN în două noi celule”, conform lui Tomasetti.

Astfel de „greșeli” sunt „o cauză principală a mutațiilor canceroase care, istoric vorbind, au fost subevaluate din punct de vedere științific”, a adăugat el.

Noul studiu a oferit și o estimare a proporției de afecțiuni oncologice ce sunt provocate de astfel de greșeli întâmplătoare. Pentru a ajunge aici cercetătorii au dezvoltat un model matematic folosind date obținute în urma secvențierii informației ADN, de la The Cancer Genome Atlas și date despre îmbolnăviri de la Cancer Research UK. Ei au căutat în special mutațiile care duc la creșteri celulare aberante în 32 de tipuri diferite de cancer.

Deși au existat variații în funcție de tipul de afecțiune oncologică, per total, cercetătorii au estimat că 66% din mutațiile produse în aceste cazuri au rezultat din erori de copiere celulară, 29% au fost cauzate de stilul de viață și de factori de mediu, iar 5% de bagajul genetic moștenit.

Deși majoritatea acestor mutații nu pot fi prevenite, cercetătorii au subliniat că diagnosticarea cât mai rapidă, în fazele incipiente ale bolii, poate preveni numeroase decese de cancer, indiferent de cauza care a dus la declanșarea bolii.