Uniunea Europeană are nevoie de un nou model cultural care să răspundă nu numai șocurilor economice și sociale ale globalizării, dar și să creeze o viziune dătătoare de speranță pentru viitor, a declarat vineri fostul președinte Emil Constantinescu.

„Aceste crize politice, economice, militare, care afectează Europa și lumea, în prezent, lasă să se vadă, în afara dificultăților sociale, ceva mai profund, ruptura dintre actualele sisteme politice și economice și modelele culturale care le-au definit la începuturile lor. Cred că la începutul secolului XXI, după 60 de ani de la înființare, Uniunea Europeană are nevoie de un nou model cultural care să răspundă nu numai șocurilor economice și sociale ale globalizării, dar și să creeze o viziune dătătoare de speranță într-un viitor marcat de dezvoltări haotice”, a afirmat Emil Constantinescu, la Parlament, în cadrul dezbaterii „Europa încotro?”, moderată de europarlamentarii Norica Nicolai și Mircea Diaconu.

Fostul președinte a adăugat că, pentru „a putea construi, trebuie să și demolezi”. „Este bine să construiești, este bine să-ți folosești energiile creatoare, dar nu trebuie să uiți niciodată valorile umane, pentru că, până la urmă, numai iubirea îți poate salva sufletul. De ce am evocat opera la care Goethe a lucrat cea mai mare parte a vieții sale (‘Faust’) — pentru că eu cred că în momente de criză Europa are nevoie de o viziune care să ne permită într-o lume în schimbare rapidă să ne imaginăm ceea ce astăzi pare de negândit. Numai în baza acestei viziuni putem elabora strategii de dezvoltare și apoi politici publice pe durata unui ciclu electoral”, a spus Constantinescu.

Potrivit acestuia, „Europa are nevoie, de asemenea, de acțiuni comunitare”, dar, „în afara acquis-ului comunitar, în afara proiectelor economice, administrative, sociale, militare”, trebuie redescoperit „ethos-ul european”.

”Sunt multe abordări, se conturează acum și abordările numite euroentuziaste sau cele eurosceptice. Cred că niciuna dintre aceste abordări nu ne poate ajuta să gestionăm gravele provocări ale lumii de mâine, cu societăți traumatizate de obsesia riscurilor pe care integrarea europeană și globalizarea le presupun. Societățile traumatizate sunt acelea în care liderii nu sunt capabili să explice nici misiunea proiectelor istorice, nici raportul dintre câștiguri și costuri. Capacitatea cetățenilor de a susține proiecte importante nu trebuie subestimată și UE este cel mai important proiect al secolului XX și unic în istoria omenirii”, a arătat Emil Constantinescu.

El a făcut referire și la valorile comune care definesc identitatea europeană și rolul tinerelor generații în consolidarea acestei identități.

”Dacă vom continua să ne imaginăm proiecte fără să luăm în considerare anxietățile inevitabile pe care le implică o construcție politică a unei jumătăți de miliard de locuitori, avem puține șanse să dezvoltăm o Europă puternică și democratică. Sunt câteva întrebări care așteaptă răspunsuri de la decidenții europeni. Noi trebuie să găsim căile de a le înfrunta fără a face sacrificii, să depășim trecutul fără să-l uităm, să ne lărgim orizontul lingvistic și cel cultural fără să ne uităm propria limbă. Să trecem peste spațiile geopolitice fără să pierdem nici curiozitatea, nici mândria legitimă. Generația din care fac parte a lărgit Europa fondată de părinții noștri, făcând zidul Berlinului să cadă. Acum este momentul ca o nouă generație să pornească decisiv și să amplifice valorile europene până la nivelul propriilor lor aspirații. Noua generație va putea construi un destin nou, nu numai pentru țările noastre, ci și pentru Europa și pentru întreaga lume”, a mai declarat Constantinescu.