Studiul contemporan al lui Martin Luther, care a provocat o schismă a Bisericii în secolul al XVI-lea, permite să se identifice ”tot ceea ce a fost pozitiv și legitim în Reformă”, a declarat papa Francisc vineri.

Pontiful argentinian, care a participat în luna octombrie, în Suedia, la lansarea anului comemorării comune a celui de-al cincilea centenar de la începutul Reformei lui Luther, i-a primit vineri, la Vatican, pe participanții la simpozionul cu tema ”Luther după 500 de ani”, organizat de Comitetul pontifical de științe istorice.

”Aprofundări serioase privind figura lui Luther și critica sa împotriva Bisericii și a papalității timpului său contribuie cu siguranță la depășirea acelui climat de neîncredere reciprocă și rivalitate care vreme îndelungată a caracterizat în trecut raporturile dintre catolici și protestanți”, a comentat papa, citat de Radio Vatican.

”Un studiu atent și riguros, liber de prejudecăți și polemici ideologice, permite Bisericilor, care se află astăzi în dialog, să discearnă și să asume ceea ce a fost pozitiv și legitim în Reformă și să se distanțeze de erori, exagerări și falimente, recunoscând păcatele care au condus la dezbinare”, a adăugat liderul catolic.

”Suntem conștienți că trecutul nu poate fi schimbat. Cu toate acestea, astăzi, după cincizeci de ani de dialog ecumenic între catolici și protestanți, este posibil să se facă o purificare a memoriei, care nu constă în realizarea unei îndreptări nefezabile a ceea ce s-a întâmplat acum cinci sute de ani, ci în ‘a prezenta această istorie în mod diferit’, fără a mai purta urmele acelei ranchiuni pentru rănile îndurate, care deformează viziunea pe care o avem unii față de alții”, a insistat papa Francisc.

În acest an se împlinește o jumătate de mileniu de când teologul german Martin Luther a început demersurile de reformare a Bisericii Catolice. Publicarea celor 95 de teze ale sale este considerată un eveniment care a influențat crearea Bisericii Protestante, conform DPA.

Pentru a strânge fonduri în vederea construirii Bazilicii Sf. Petru din Roma, clerul vindea ”indulgențe” credincioșilor menite să le ierte păcatele, amintește AFP. La 31 octombrie 1517, Martin Luther s-a declarat împotriva vinderii de ”indulgențe” pentru iertarea păcatelor și a afișat pe ușa principală a bisericii din Wittenberg 95 de teze care invocau interdicția acestui comerț.

Reforma protestantă se află la originea unei schisme sângeroase între creștinii secolului al XVI-lea.

După 30 de ani de negocieri dure, Biserica Catolică și Federația Luterană Mondială au semnat în 1999 o declarație comună istorică pentru a atenua unele diferențe doctrinare.

Cu ocazia împlinii a 500 de ani de la Reformă, Comitetul pentru dialogul catolico-luteran a emis un document insistând că Luther ”nu a intenționat să divizeze, ci să reformeze Biserica”.