Curtea de Apel Ploiești a respins luni contestația formulată de fostul deputat Sebastian Ghiță față de decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă pe numele său.

Instanța a dispus arestarea preventivă a lui Ghiță și pentru constituire de grup infracțional organizat.

Potrivit deciziei postate pe portalul instanțelor de judecată, magistrații au respins ca nefondată contestația fostului deputat.

De asemenea, instanța a admis contestația procurorilor DNA Ploiești și a dispus arestarea preventivă a lui Ghiță și pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, se arată în decizia citată.

„Reține și dispozițiile art.223 alin.1 lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive a inculpatului pentru toate infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal”, se precizează pe portalul instanțelor.

Hotărârea Curții de Apel Ploiești este definitivă.

Tribunalul Prahova a dispus, în data de 15 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploiești pentru trafic de influență, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit motivării instanței, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că există suspiciunea rezonabilă că Sebastian Ghiță a comis șapte dintre cele opt infracțiuni pentru care procurorii DNA Ploiești au pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat.

„Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază în sensul că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală de către Ministerul Public, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit 7 (șapte) dintre cele 8 (opt) infracțiuni pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, respectiv 4 (patru) infracțiuni de trafic de influență și 3 (trei) infracțiuni de spălare a banilor. În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, (…) judecătorul de drepturi și libertăți apreciază în sensul că nu sunt suficiente probe pentru a se dispune măsura arestării preventive, cea mai severă dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală”, se precizează în document.

Conform sursei citate, anumite aspecte referitoare la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat nu sunt clarificate încă.

„Deși există suspiciuni privind săvârșirea acestei infracțiuni, numeroase aspecte privind participația penală, rolul în cadrul grupului infracțional organizat, structura acestuia etc. nu sunt încă clarificate, motiv pentru care arestarea preventivă nu poate fi dispusă și ca urmare a săvârșirii acestei infracțiuni. În ceea ce privește cele 4 (patru) infracțiuni de trafic de influență și cele 3 (trei) infracțiuni de spălare a banilor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că există suspiciunea rezonabilă în sensul săvârșirii acestor infracțiuni de către inculpat”, se mai spune în motivare.

Pe 5 ianuarie, un complet de la instanța supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, după ce acesta a dispărut și nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foști șefi din Poliție și Parchete.