Rata medie a redevențelor și a impozitelor în sectorul petrolier din România a urcat la 17,5% în 2016

 

Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare a crescut de la 15% în 2014 la 15,7% în prima jumătate a anului 2015 și 16,9% la sfârșitul lui 2015, ajungând la 17,5% în 2016, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Deloitte, la solicitarea Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

Comparativ, Deloitte a calculat o medie a ratei de impozitare de 10% la nivelul Europei pentru anul 2015, dar nu a oferit date pentru anul trecut.

„Ca parte a acestui studiu, am calculat, de asemenea, o medie aritmetică pentru țările europene producătoare, obținând
o rată efectivă de impozitare de 10% sau 7,9% prin excluderea câmpului Groeningen. (…) Groeningen Olanda reprezintă un câmp de gaze naturale gigant, cel mai mare din Europa și al zecelea cel mai mare din lume, având un regim fiscal separat. Pentru a menține rezervele actuale în câmpul Groeningen, autoritățile olandeze au decis promovarea exploatării câmpurilor mici din Olanda prin acordarea de stimulente fiscale specifice pentru acestea”, se mai arată în studiu.

Rata efectivă de impozitare în România a fost calculată ca medie între redevențele și impozitele similare observabile plătite (redevențe de petrol și gaze naturale, impozite suplimentare și impozitul pe construcții), raportată la veniturile obținute de principalii jucători de pe piața de profil din România, respectiv Romgaz (22,5% — rata efectivă de impozitare în 2015 și 21,8% în 2016) și OMV Petrom (14,7% — rata efectivă de impozitare în 2015 și 15,9% în 2016).

„În ciuda tendinței generale de descreștere observată la nivelul țărilor europene (rata medie a redevențelor și a altor impozite specifice a fost redusă la 10% în 2015 comparativ cu 11,7% în 2014), nivelul de impozitare efectivă în România, la nivelul sectorului de upstream a crescut. Această tendință are la bază, în principal, scăderea veniturilor în comparație cu o descreștere mai mică a valorii nominale a redevențelor și a impozitelor datorate (impozitele suplimentare și impozitul pe construcții). Mai mult, calculul impozitului suplimentar aplicabil gazelor naturale nu a fost corelat cu prețurile reale existente pe piața gazelor”, mai spun autorii studiului.

Totodată, deși a avut loc scăderea ratei nominale de la 1,5% la 1% pentru impozitul pe construcții începând cu anul 2015, creșterea în ansamblu a ratei efective de impozitare pentru petrol și gaze naturale în sectorul upstream rezultă în principal din scăderea veniturilor în comparație cu o scădere mai mică a valorii nominale a impozitelor datorate, precum și din discrepanța dintre pragul utilizat pentru calculul impozitului suplimentar aplicabil gazelor naturale (72 lei/MWh) și prețurile de piață ale gazelor naturale care au oscilat sub acest prag.

Deloitte amintește că sectorul onshore upstream de petrol și gaze naturale din România este unul foarte matur, având mai mult de 150 ani de activitate.

În țara noastră există peste 400 de câmpuri petroliere și peste 13.000 de sonde active. Cu toate acestea, România are una
dintre cele mai mici rate de producție per sondă raportat la celelalte țări europene (21 barili echivalent petrol/sondă/zi
comparativ cu 2.350 barili/zi în Norvegia, 964 în Danemarca, 363 în Marea Britanie și 271 în Italia).

De asemenea, câmpurile petrolifere prezintă un puternic grad de fragmentare, iar identificarea de noi rezerve necesită adesea foraje la adâncimi foarte mari.

„Mai mult, aproximativ 25% din producția de țiței este obținută utilizând tehnici îmbunătățite de extracție a petrolului, țițeiul reprezentând mai mult de 35% din producția de petrol. Prin urmare, sunt necesare investiții masive pentru modernizarea tehnologiilor de extracție (creșterea presiunii rezervoarelor, forare la adâncimi mai mari etc.), precum și o creștere a ratei de extracție din câmpurile mature pentru a acoperi cererea națională”, potrivit studiului.

Specialiștii Deloitte mai spun că, potrivit statisticilor privind industria de energie din Uniunea Europeană, sectorul upstream de petrol și gaze naturale din România are cel mai mare număr de angajați direct, în raport cu alte țări din Uniunea Europeană (25.600 de angajați dintr-un total de 77.900 de angajați la nivelul tuturor țărilor europene).

Industria acoperă o gamă largă de lucrători, dar și ingineri, oameni de știință, specialiști de mediu, sănătate și siguranță,
avocați, contabili. Mai mult, studiile arată că investițiile în sectorul de petrol și gaze naturale generează un număr semnificativ de locuri de muncă indirecte.