Floare de colț
Floarea de colț
ți-a înflorit pe tâmplă
printre stânci peste care
sălbăticia urca
erai o întindere de mână
dusă spre floare
sau erai umbra
ce din piatră mă înălța
aerul curgea
din petalele florii de colț
pe cânt tu erai respirația arsă
de sub botul caprelor negre
urmă de stea.
Ceramică neagră
Facă-se voia Ta,
și voia Ta s-a făcut!
singuratic mă zbat
ca boțul de lut
pe roată mă zbat
anii în mine se-nvârt
Înaltul e lat și latul Înalt
te simt printre degete
în formă de salt
din cioburi te-aduc
mărturii de demult
sunt viu când nu sunt
și mort mă preling
printre degete vin
sub formă de chin
când cana e gata
vei soarbe din mine
voi soarbe din tine
când cana e gata
cu formele pline
tristețea ne vine
cum răul ne vine
cu formele pline
spirală și romb
cerc sau pătrat
un brâu dezlegat
pe umeri purtat
facă-se voia Ta
și voia Ta s-a făcut!
Dezlegări de iubire
Vorbesc despre iubire
ca și cum aș vorbi despre
dumnezeire
sunt certat
că nu-l iubesc
doar pe Dumnezeu
că mai este loc
între mine și El
și de tine
încerc să te salvez
cum se mai scot din foc
fotografiile vechi
sau cum se mai ține
un tăciune
necesar la plăsmuire
și dezlegări de iubire
popa
care tot mai trece pe la tine
nu mai vrea să deschidă cartea
fiind amenințat cu moartea
de nu știu cine
oricum
s-a adeverit că are
ceva gânduri ascunse cu tine
ce nu țin de închinare
poate de mătănii
sau altă pedeapsă să fie
dar despre așa ceva
nu se scrie
ca un așternut întins special
sau ca rochia pe care
n-ai mai purtat-o la bal
și care îți amintește
de singurul bal
în care s-a mâncat pește
și la care n-ai fost
neavând cu cine să mergi
eu fiind pe atunci prost
sau nefiind de loc
cum cel de pe tușă
nu intră-n joc.
sunt certat
că nu-l iubesc
doar pe Dumnezeu
că mai este loc
între mine și El
și de tine
ADI CRISTI