Există foarte multe studii, în special făcute în SUA, cu privire la toxicitatea țigărilor electronice, iar cele mai multe au demonstrat faptul că acestea sunt mai puțin nocive decât cele clasice, spune dr. Elvis Florian Firoiu, medic specialist pneumolog la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

”Fumatul a fost, este și va rămâne o importantă problemă de sănătate publică. Pe lângă bolile pulmonare pe care le poate provoca (bronșita cronică, BPOC, cancer pulmonar, exacerbarea astmului bronșic etc.), fumatul este un factor de risc pentru multe alte afecțiuni: hipertensiune arterială, ateroscleroză, boală cardiacă ischemică, infarct miocardic, accident vascular cerebral, ulcer gastro-duodenal, diverse cancere (inclusiv din sfera ORL, renal, pancreatice etc.), ca să nu mai vorbim de carii dentare, cefalee, stigmatizare socială”, atrage atenția medicul.

Dr. Florian Firoiu amintește că, în 2003, a apărut țigara electronică, o invenție a lui Hon Lik, un farmacist chinez, ca metodă pentru renunțarea la fumat.

”Această metodă folosește vapori care conțin nicotină, spre deosebire de țigara clasică, ce folosește combustia pentru eliberarea nicotinei. Această metodă de fumat a devenit rapid populară în întreaga lume, fiind folosită fie ca alternativă la țigara clasică, fie ca metodă de renunțare la fumat. În raportul publicat de OMS, în 2014, se afirmă că nu există suficiente date care să susțină eficiența superioară a țigărilor electronice ca mod de renunțare la fumat comparativ cu metodele clasice. În SUA, s-a efectuat un studiu, între 2010 — 2011, care arată o creștere marcantă a fumătorilor de țigară electronică comparativ cu țigara clasică. Un studiu randomizat din Noua Zeelandă, realizat între 2011 — 2013, a avut rezultate similare în renunțarea la fumat, atât prin folosirea țigării electronice, cât și a plasturilor cu nicotină”, arată dr. Firoiu.

Acesta menționează că majoritatea studiilor făcute au demonstrat faptul că țigara electronică este mai puțin nocivă decât cea clasică.

”Principalele componente ale uleiurilor din cartușele țigărilor electronice sunt propilen-glicol, glicerină și nicotină, spre deosebire de miile de substanțe toxice identificate care se eliberează prin ardere. Acestea mai conțin și nitrozamine și dietilen-glicol, ca substanțe cancerigene, însă concentrația totală de nitrozamine dintr-un cartuș de 16 mg din țigara electronică este comparativă cu cea din plasturii cu nicotină — 8.18ng vs 8ng—, mai crescută de 4 ori decât guma de mestecat cu nicotină, însă infimă, comparativ cu cantitatea care se găsește în țigaretele clasice (de 4.000 — 8.000 de ori mai mult). Însă, chiar dacă substanțele toxice din țigara electronică sunt în cantitate mult mai mică, nu se poate afirma că acestea sunt sigure și nu sunt cancerigene, neexistând un anumit prag al acestor substanțe pentru carcinogeneză, mai ales că nu sunt singurii factori care determină apariția cancerului pulmonar. Putem astfel afirma doar că sunt mai puțin nocive decât țigările clasice”, arată dr. Firoiu.

Medicul susține că țigara electronică poate fi privită ca un sprijin acordat metodelor tradiționale de renunțare la fumat, adăugând că, neavând încă un studiu pe termen lung, beneficiile sale pot fi doar speculate.

”Chiar dacă studiile de până acum demonstrează că țigara electronică conține mai puține substanțe nocive și în cantitate mai mică, asta nu înseamnă că încercăm să înlocuim țigara clasică cu cea electronică, ci trebuie să o privim ca pe un sprijin acordat metodelor tradiționale de renunțare la fumat — guma de mestecat cu nicotină, plasturi cu nicotină, psihoterapie etc. Pe de altă parte, putem oare afirma că țigara electronică — produs nou apărut pe piață — este mai sigură în ceea ce privește sănătatea decât țigara clasică? Neavând încă un studiu pe termen lung, putem doar specula beneficiile sale. Răspunsul la această întrebare probabil că îl vom avea peste zeci de ani. Așadar, în continuare trebuie să ne concentrăm atenția asupra campaniilor anti-fumat, inclusiv a prevenirii fumatului, în special la grupele vulnerabile — adolescenți, tineri adulți”, punctează dr. Elvis Florian Firoiu, medic specialist pneumolog.

*** Fumatul a apărut inițial pe continentul american (locul de origine al plantei de tutun sau Nicotiana tabacum). Planta a fost cunoscută de mii de ani populației Americii, fiind inițial folosită în scopuri ritualice de către înalții preoți. Odată cu descoperirea Americii de către Cristofor Columb, tutunul s-a răspândit cu rapiditate în întreaga lume, în special în Europa.

În Evul Mediu, tutunul era considerat plantă medicinală și se folosea în tratarea diferitelor răni, a astmului bronșic și chiar a cancerului. În secolul al XVI-lea, se considera că tutunul poate vindeca mai mult de 37 de boli.

Începând cu secolul XVIII, fumatul a devenit un obicei social, caracteristică ce i se atribuie și în zilele noastre. Fumatul tutunului sub formă de țigarete a apărut în 1865, iar de atunci această industrie s-a dezvoltat exponențial. În 1965, au apărut primele campanii antifumat în cadrul unui congres american, când s-a hotărât ca fiecare pachet să conțină un avertisment asupra riscului la care se expun fumătorii.

În anii ’80, au apărut țigarete cu un conținut mai mic de nicotină (chiar dacă unele studii ulterioare arată că, de fapt, sunt mai periculoase, deoarece fumătorii, încercând să suplinească doza de nicotină, ajung să fumeze mai multe astfel de țigări decât dacă ar fi fumat țigări cu o cantitate mai mare de nicotină), au crescut accizele pentru produsele din tutun, au fost demarate campanii de interzicere a fumatului în locuri publice și s-au interzis reclamele la produsele din tutun.