Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă că ceea ce se întâmplă în România anului 2017 reprezintă un „tablou dezamăgitor”, deoarece, în opinia sa, nu funcționează statul de drept și democrația și lipsește separația puterilor în stat.

„Încep cu problema cea mai gravă în 2017. Dacă reușim să ne ținem departe de lupta politică ce se dă între partidele politice române și ne axăm doar pe ceea ce se întâmplă în România, atunci, din păcate, tabloul pe care îl vedem este dezamăgitor. Nu funcționează statul de drept, nu funcționează democrația în România. Din păcate, nu putem vorbi de separația puterilor în stat în România, în ziua de azi, pentru că există foarte multe suprapuneri în ceea ce privește prerogativele și competențele puterilor de stat și există foarte multe abuzuri din cauza acestei lipse a separației puterilor în stat. Legislativul, instanțele judecătorești și Executivul parcă au intrat într-o competiție, într-o luptă. Practic, care își propune să aibă rezultat final desemnarea unui învingător ce va fi deținătorul adevărului absolut, ceea ce nu este bine deloc pentru că acest lucru duce la haos, duce la intimidare și la lipsa completă a unui stat de drept funcțional și eficient. (…) Niciodată nu știi exact ce se va întâmpla mâine”, a precizat liderul UDMR, în raportul politic prezentat la Congresul UDMR, care se desfășoară la Zalău.

Kelemen Hunor a adăugat că maghiarii din Transilvania vor ca promisiunile făcute în 1918, la Alba Iulia, să devină realitate, iar drepturile minoritarilor să nu existe doar pe hârtie.

„Noi, maghiarii din Transilvania, avem interesul ca România să fie un stat de drept funcțional, democratic, în care puterile de stat sunt separate, drepturilor minoritarilor să existe nu numai în sertare, pe hârtie, ci și în realitate și promisiunile care s-au făcut în 1918 să devină realitate și să fim recunoscuți ca minoritate, ca un factor făuritor de stat”, a arătat el.

De altfel, și documentul strategic propus spre aprobare Congresului UDMR menționează modificarea Constituției, care să recunoască „comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului și să situeze pe primul loc cetățeanul, nu statul”.