Peste 1.000 de studenți de la universități cu profil agricol din țară au fost informați pe tema risipei alimentare prin proiectul „România împotriva risipei de hrană”, care se încheie vineri, a declarat președintele Asociației MaiMultVerde, Teodor Mitrana.

El a precizat că studenții au avut la dispoziție materiale informative și au putut să vadă două filme documentare pe această temă.

„În momentul în care am început proiectul ne propuneam trei categorii mari de activități — una legată de studiul surselor de risipă, motivele acesteia și pe cât posibil identificarea cantităților risipite în România. O a doua activitate era cea educativă, aceea de a informa publicul în privința dimensiunii acestei probleme și a efectelor sale și desigur partea de advocacy să-i spunem, de implicare în redactarea politicilor publice, astfel încât, la final de proiect, să avem o legislație care să permită mai degrabă decât aruncarea alimentelor în surplus valorificarea lor prin diverse metode”, a spus Mitrana.

El a menționat că studiul a identificat soluții potențiale de valorificare a surplusului de hrană, dar și cauze ale risipei alimentare.

„Conform unui material publicat în cursul anului trecut de Ministerul Muncii, aproximativ 40% din populația României se confruntă cu sărăcia și aceste persoane au dificultăți în procurarea hranei, asta în timp ce, conform unor date de la nivel european de la momentul respectiv, în România risipa era estimată undeva la 130 de kilograme de alimente pe cap de locuitor. Vorbim aici nu doar despre alimente aruncate de noi din gospodărie, vorbim despre alimente care se pierd pe tot lanțul valoric, de la producător până la comerciant și implicit la noi, consumatorii. Tot în cadrul studiului am aflat că aproape jumătate din această risipă (49%) e realizată la nivelul consumatorilor, de aici a rezultat importanța educării”, a afirmat Mitrana.

În opinia sa, cea mai mare realizare a proiectului a fost coagularea unui grup de ONG-uri care au redactat un material pe care l-au prezentat Ministerului Agriculturii în vederea amendării propunerii de norme metodologice la Legea privind diminuarea risipei alimentare.

Mitrana a precizat că proiectul „România împotriva risipei de hrană” a demarat la începutul anului 2016 și a fost cofinanțat prin Programul de cooperare elvețiano-român.

El a adăugat că printre partenerii Asociației MaiMultVerde în acest proiect s-au numărat Food Waste Elveția și Centrul de Resurse pentru Participare Publică.

„Vreau să accentuez că desigur și industria își dorește o reglementare care să facă mai ușoară donarea acestor alimente. (…) Reproșăm faptul că legea sancționează și prin aceasta instituie răspunderi numai donatorilor. (…) Asta nu înseamnă că suntem împotriva legii, pentru că ne avantajează și pe noi”, a declarat Mihai Vișan, reprezentant al Romalimenta.

Vicepreședintele PNL Florin-Alexandru Alexe a subliniat necesitatea Legii privind diminuarea risipei alimentare.

„Este nevoie, pentru că se aruncă foarte mult, pentru că foarte multe alimente sunt distruse prin ardere, pentru că există undeva la 40% din oamenii din România care sunt aproape sau sub pragul de sărăcie și avem nevoie ca acești oameni să fie ajutați”, a afirmat Alexe, cu prilejul conferinței de încheiere a proiectului „România împotriva risipei de hrană”.

Pe 23 mai, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat că aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare trebuie amânată pentru a nu crea rețele de comerț paralele, care ar putea să ia produse cu 3% din valoare și apoi să le vândă la o anumită dată cu 25%.

„Legea risipei alimentare am amânat-o pentru că am considerat că trebuie să facem un act normativ care să răspundă unui asemenea scop. Din nefericire, sunt câteva reglementări care trebuie perfectate pentru că, dacă le-am lăsa pur simplu așa cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul 3 și 4, ar însemna să realizăm un comerț paralel, greu de stăpânit și de ținut sub control în România”, a explicat ministrul Agriculturii.