Organismul anticorupție al Consiliului Europei, GRECO, a făcut apel la guvernele, parlamentele și forurile de conducere ale justiției din țările europene să-și accelereze eforturile în vederea creării de mecanisme de prevenție mai eficiente în lupta lor împotriva corupției. Raportul anual al GRECO, făcut public miercuri, relevă că țările se bazează prea des și în măsură excesivă pe aspectele represive ale combaterii acestui flagel și subestimează eficiența mecanismelor de prevenție, se subliniază într-un comunicat al organizației.

„Este crucial ca statele să dispună de legislația și resursele adecvate nu doar pentru a ancheta și sancționa faptele de corupție, ci și pentru a le preveni”, a notat secretarul general al CoE, Thorbjorn Jagland, citat în comunicat. Acesta a menționat că „nu poate exista toleranță împotriva corupției”, care „reprezintă o sursă majoră de nemulțumire și neîncredere în politică și instituțiile democratice”.

În raportul anual, care trece în revistă acțiunile întreprinse de cele 49 de state membre în lupta împotriva corupției pe parcursul lui 2016, GRECO consemnează cu îngrijorare încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor sale cu privire la transparența finanțării partidelor politice și prevenirea corupției în ce-i privește pe legislatori, judecători și procurori.

Președintele GRECO, croatul Marin Mrcela, a atras atenția că „numeroase țări se confruntă cu dificultăți în respectarea recomandărilor GRECO, ceea ce se explică în parte prin complexitatea problemelor evaluate și necesitatea unui consens politic solid pentru a aplica multe dintre aceste recomandări”, lansând totodată un apel către liderii politici să „demonstreze o voință politică de nezdruncinat și să conducă prin puterea exemplului, pentru a combate corupția și a crea o cultură a integrității”.

Conform documentului, la finele lui 2016, statele evaluate în privința penalizării corupției și transparenței finanțării partidelor politice nu respectau aproape o treime din recomandările GRECO, 25% dintre acestea rămânând parțial implementate și 7% neimplementate.

Statele respectă în momentul de față cele mai importante recomandări cu privire la penalizarea corupției, deși mai sunt necesare îmbunătățiri la nivel tehnic, mai ales în legătură cu fapte cum sunt traficul de influență și mita în sectorul privat.

În privința transparenței finanțării politice, evaluarea inițială a GRECO a constatat existența de deficiențe substanțiale pretutindeni în Europa, în multe cazuri legate de accesul public la situația financiară a partidelor, independența organismelor de monitorizare a acesteia și sisteme de sancționare inadecvate. Deși au fost adoptate legi pentru remedierea acestor probleme, multe țări încă nu respectă un număr semnificativ de recomandări ale GRECO în acest sens, se arată în raport.

În ce privește recomandările legate de prevenirea corupției cu referire la parlamentari, judecători și procurori, GRECO a evaluat până la finele anului trecut doar 20 dintre statele membre, stabilind că 78% dintre aceste recomandări nu au fost puse în aplicare complet (46% parțial, iar 32% deloc) și ajungând la concluzia că trebuie îmbunătățită gestionarea conflictelor de interese, a sistemului de lobby și a declarațiilor de avere. GRECO se declară preocupat față de situația din unele țări în legătură cu independența justiției și participarea magistraților la viața politică, subliniind necesitatea unor coduri de etică pentru cei care profesează în aceste domenii.

În România, recomandările GRECO privind penalizarea corupției au fost puse în aplicare în mod satisfăcător în perioada evaluată în proporție de 57%, 15% doar parțial și 28% nu au fost implementate, iar cele privind finanțarea partidelor politice au fost puse în aplicare în mod satisfăcător în proporție de 62% și 38% parțial, se arată în raport.