Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și-a asumat, în luna martie a acestui an, îndeplinirea a 14 măsuri de îmbunătățire a colectării veniturilor fiscale și de reducere a evaziunii fiscale până la data de 15 aprilie, măsuri care au fost agreate de Guvernul României, care au fost îndeplinite și care au condus la rezultatele preconizate, cu efect asupra încasărilor din lunile mai și iunie a.c, se arată într-un comunicat al ANAF remis miercuri AGERPRES.

Șeful Fiscului, Bogdan — Nicolae Stan, afirmă că l-a informat, în 6 martie, pe premierul Sorin Grindeanu despre faptul că, pentru realizarea obiectivelor asumate de către ANAF, o condiție absolut necesară este asigurarea unui buget care să permită menținerea în sistem a personalului de specialitate și ocuparea posturilor vacante de circa 3.000 la acea dată, din totalul de 28.000 prevăzute în statele de funcții ale instituției. Pe de altă parte, însă, ANAF arată că Ministerul Finanțelor a dispus diminuarea „drastică” a bugetului de investiții al instituției și reducerea cu 200 de milioane de lei a bugetului de salarii.

„De asemenea, președintele ANAF a solicitat în nenumărate rânduri prin adrese oficiale, încă de la începutul lunii martie, sprijinul Guvernului pentru promovarea cât mai rapidă a măsurilor legislative propuse în domeniul fiscal și a unor măsuri legislative în domeniul protecției personalului care activează în acest sector de risc ridicat.

De asemenea, conducerea ANAF l-a informat constant pe domnul prim-ministru în legătură cu starea precară a infrastructurii actuale de servere și unități de stocare a Centrelor de Date ale ANAF, formată în marea sa majoritate din echipamente care sunt la sfârșitul ciclului de viață, cu o uzură fizică și morală avansată. Pentru a implementa schimbarea, necesară migrării datelor de pe echipamentele IBM pe noile tehnologii, în vederea îmbunătățirii colectării, i-a fost solicitată Guvernului alocarea unei sume de bani, fapt nerealizat până la acest moment”, subliniază reprezentanții Fiscului.

Estimările ANAF indică, pentru cel de-al doilea trimestru din acest an, un plus al încasărilor de 3,83 miliarde lei față de trimestrul II 2016 (108,1%) și realizarea în proporție de 100% a programului trimestrial de încasări, respectiv o depășire a acestuia cu 0,3 miliarde lei. Pentru primele 6 luni ale anului 2017 este prognozată o creștere a totalului încasărilor bugetare față de perioada similară a anului 2016 cu 4,47 miliarde lei, atingând nivelul de 104,6%.

„Impozitul pe profit declarat aferent trimestrului I 2017 a fost mai mare cu 300 milioane lei (4,6 miliarde în 2017 față de 4,3 miliarde în 2016), chiar în condițiile în care, în trimestrul I 2017, un număr de 7.524 de contribuabili au trecut în categoria plătitorilor de impozit specific având primul termen de declarare și plată 25 iulie 2017. În acest context, nivelul încasărilor a fost influențat negativ prin compensarea din obligațiile declarate pentru anul curent a sumelor de impozit pe profit virate anticipat în anul fiscal 2016, în condițiile închiderii exercițiului financiar pe pierdere. Totodată, un număr de aproximativ 115.000 de contribuabili au trecut de la regimul de plătitori de impozit pe profit la regimul de impozit pe microîntreprinderi, prin majorarea plafonului la 500.000 de euro a cifrei de afaceri, ceea ce a condus la o încasare suplimentară la impozitul pe microîntreprinderi de aproximativ 52 milioane de lei”, arată comunicatul ANAF.

Potrivit acestuia, nivelul încasărilor de TVA ce reflectă activitatea economică din perioada ianuarie — aprilie 2017 cu declararea obligațiilor fiscale în perioada februarie — mai 2017 este mai mare cu 600 milioane lei față de încasările din perioada similară a anului trecut, chiar și în condițiile reducerii cotei standard de impunere de la 20% la 19%. Reducerea cotei standard de impunere la 19% a produs o scădere a TVA colectată de la 43,22 miliarde lei în anul 2016 la 41,43 miliarde lei în anul 2017, respectiv o reducere a TVA colectată cu 1,79 miliarde lei, în condițiile creșterii bazei de impozitare de la 216 miliarde lei în 2016 la 218 miliarde lei în 2017.

Potrivit ANAF, scăderea cu 7% a încasărilor în domeniul taxei pe valoare adăugată survine ca urmare a sumelor declarate în luna ianuarie 2017 aferente activităților economice din luna decembrie 2016 cu cota de 20% comparativ cu luna ianuarie 2016, aferente activităților economice din luna decembrie 2015 impuse cu cota de TVA de 24%, rezultând o diferență de încasări de 1,7 miliarde lei.

„Ca urmare a schimbării managementului ANAF cu atribuții în domeniul colectării veniturilor și a celui responsabil cu coordonarea activității de antifraudă fiscală, gradul de realizare a programului de încasări bugetare pentru semestrul I 2017 este estimat la 99,2%, cu evoluție ascendentă în ultimele două luni, mai și iunie, ca urmare a îmbunătățirii activității de colectare a veniturilor la bugetul de stat, recuperându-se parțial deficitul înregistrat în primul trimestru al anului.

Subliniem că propunerile de schimbare a managementului au fost înaintate șefului Guvernului de către președintele ANAF cu mult timp înainte ca acestea să fie aprobate, un exemplu fiind poziția de vicepreședinte responsabil cu activitatea de administrare și colectare a veniturilor bugetare, pentru care propunerea s-a înaintat în 22 februarie, iar numirea s-a realizat în 5 aprilie a.c”, se mai arată în documentul citat.

Premierul interimar Sorin Grindeanu a declarat miercuri că viitorul șef al Executivului ar trebui să schimbe echipa de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și s-a arătat nemulțumit de gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat.

„Îl îndemn pe domnul prim-ministru Mihai Tudose (…) să schimbe echipa de la ANAF. (…) L-aș ruga pe domnul Tudose să se aplece (…) cu foarte mare atenție asupra activității actualei echipe de conducere de la ANAF”, a spus Grindeanu, miercuri, la Palatul Victoria, la prezentarea bilanțului activității sale.

El a amintit că a avut întâlniri săptămânale cu conducerea Ministerului Finanțelor Publice și a ANAF, pentru a corecta anumite lucruri.

„Nu am găsit răspuns nici la ultima întâlnire, pe care am avut-o în urmă cu aproximativ două săptămâni, la următoarele (…) trei întrebări: De ce, în condițiile în care consumul a crescut cu 7%, încasările din TVA înainte de rambursări sunt cu un minus 7%? De ce încasările la accize au scăzut la patru luni cu 6,8%, în condițiile în care consumul de produse accizabile a crescut cu 6,5%? Cum se face că avem cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, 5,7%, dar încasările la impozitul pe profit au scăzut cu 5,9%?”, a mai afirmat Grindeanu.