Sistemul național online de compensări ar putea fi extins prin crearea unei Burse naționale de creanțe comerciale, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Stan, director al Serviciului de Compensare din cadrul Ministerului Economiei.

Acesta a explicat că perioada cumulată de 60 de zile de la termenul de plată sau de la scadență este în conformitate cu Directiva UE ‘Late Payment Directive, 2011/7/EU’ (o factură neîncasată în 60 de zile fiind considerată ‘plată întârziată’) și în conformitate cu Legea 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată.

Adrian Stan susține că mediul transparent, oneros și competitiv al Bursei naționale de creanțe comerciale va fi asigurat de înscrierea societăților de factoring în Registrul recuperatorilor de creanțe comerciale, pe modelul Listei entităților de recuperare creanțe înregistrate la ANPC, conform OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile și OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, în concordanță cu Directiva UE 17/2014.

„Un aspect important este costul redus al operațiunii de compensare, acesta fiind de fapt un tarif de arhivare a operațiunilor de compensare derulate, tarif în cuantum de 50 de lei pentru fiecare agent economic din cadrul unui circuit de compensare, indiferent de numărul de facturi compensate și de valorile acestora. Trebuie menționat de asemenea că Sistemul online de compensări, prin eficiența și securitatea operațiunilor de compensare, a fost remarcat și de alte țări din Uniunea Europeană, Portugalia manifestând un interes deosebit pentru a pune în aplicare un sistem de compensare similar celui aplicat de România”, a afirmat Adrian Stan.

Acesta a precizat că sistemul național online de compensări are câteva mari avantaje. În primul rând, este un sistem non-monetar. În al doilea rând are are influență pozitivă asupra fluxului de numerar. Pe de altă parte, are influență pozitivă în economia companiilor, prin accesul la credite mult mai ușor, ca rezultat unei contabilități curate, în care datoriile și creanțele au fost stinse cu partenerii de afaceri. Nu în ultimul rând, fiind un sistem unic, național, în care se regăsesc toate creanțele și datoriile agenților economici, identificarea tuturor circuitelor de compensare este extraordinar de facilă și completă, ceea ce conduce la eficientizarea întregului sistem de compensare.

Sistemul național de compensări a fost creat la sfârșitul anilor ’90, când a fost reglementat prin OUG nr. 77/1999 și HG nr. 685/1999, activitatea Structurii de compensare fiind gestionată de Institutul de Management și Informatică (IMI), instituție publică subordonată Ministerului Economiei, ce a fost ulterior înglobată în cadrul Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni.

Datele instituției arată că volumul arieratelor între anii 1999 — 2016 a fost de 64,12 miliarde de euro. Cel mai mare volum anual a fost atins în 2002, de 6,37 miliarde de euro, echivalentul a 13,13% din PIB-ul acelui an.

Numărul agenților economici ce au folosit sistemul național de compensare în anul 2015 a fost de peste 7.100 agenți economici, la un volum al arieratelor de aproximativ 1,85 miliarde de euro, iar în 2016 numărul acestora a ajuns la circa 5.700, volumul arieratelor fiind de aproximativ 1,40 miliarde de euro.

„Utilitatea incontestabilă a sistemului de compensări este atunci când într-un circuit de compensare participă 3 sau mai mulți agenți economici: A are o datorie către B, B are o datorie către C, iar C are o datorie către A. Oricare doi agenți economici din exemplul dat nu pot efectua o compensare bilaterală, însă sistemul de compensări poate identifica și genera un circuit de compensare între toți cei trei agenți economici. Au existat circuite de compensare în care au fost implicați, conform modelului prezentat, peste 15 agenți economici, media fiind de 4-5 agenți economici/circuit de compensare”, a explicat Adrian Stan.

Acesta a spus că în 2014 a fost inițiat de către Structura de compensare proiectul „Sistemul național online de compensări”, care, din punct de vedere legal, a fost reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2016, ce a fost adoptată de Parlamentul României și ulterior promulgată prin Decretul nr. 583/2017, devenind Legea nr. 155/2017, normele de aplicare aflându-se în circuitul de aprobare.

Astfel, noul Sistem național online de compensări elimină obligativitatea deplasării agenților economici la sediul Structurii de compensare, toate operațiunile desfășurându-se online, într-un mediu securizat, iar pentru agenții economici ce doresc asistență în utilizarea sistemului, Structura de compensare poate efectua operațiuni de compensare și la sediul din Bd. Timișoara nr. 6, sector 6, București.