Campania de sprijinire a start-up-urilor este de salutat, dar nu este suficient, fiind nevoie de un mediu de afaceri care să investească mai mult și care să fie mai puțin preocupat de obținerea de rente, a declarat luni Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

„Echilibrele macroeconomice trebuie să fie protejate, ca și stabilitatea financiară. Dar o economie nu poate merge înainte fără spirit întreprinzător, fără inovație ce aduce câștiguri de competitivitate. Inovația, ca forță ‘dezechilibratoare’ pozitivă, este de încurajat. Ceea ce se întâmplă în industria IT în Romania este mai mult decât notabil și ajuta economia în ansamblu. Campania de sprijinire a start-up-urilor este de salutat. Dar nu este suficient; avem nevoie de un mediu de afaceri care să investească mai mult și care să fie mai puțin preocupat de obținerea de rente. Este de examinat rolul companiilor internaționale în angrenarea economiei românești în lanțuri cu valoare adaugată mai înaltă”, a spus Daniel Dăianu, la o dezbatere asupra lucrării „Dinamism, rivalitate și economia de surplus”.

Potrivit acestuia, România și alte state din ‘Noua Europa’ au de dezvoltat capacitatea de a inova, iar un mediu de afaceri sănătos trebuie să fie ‘îngrijit’, trebuie să fie încurajat spiritul întreprinzător, să fie alocate mai multe resurse pentru educație, inclusiv cea vocațională, pentru cercetare și dezvoltare. Nu în ultimul rând, trebuie apărată concurența loială, combătută evaziunea fiscala, acea „tax avoidance” și trebuie, de asemenea, să fie mărită producția de bunuri publice ce ajută mediul de afaceri.

De asemenea, Dăianu a spus că deși în economia românească mai există firme cu mari probleme, acestea sunt tot mai puține, ca fenomen, decât în primul deceniu al tranziției, iar unele firme nu adaugă valoare, însă, precum altădată, supraviețuiesc din varii motive.

„Există firme ce produc valoare, dar nu sunt profitabile și care au nevoie de restructurare majoră; din considerente diverse, unele de ordin social, sau din lipsă de resurse financiare, restructurarea este întârziată. Există firme mari care au profituri suprinzător de mici de ani buni; unele din ele este de presupus că folosesc ‘optimizări fiscale’, se practică și prin alte părți, pentru a plăti cat mai puțin fiscului. Există companii menținute pe linia de plutire cu bani aduși de acționari. De ce acceptă acționarii să efectueze ‘transfuzii’ de resurse, să-și salveze firmele an după an? Întrucât nu se poate crede că avem de-a face cu samariteni; o explicație plauzibilă este că au loc alterări contabile care să ocolească fiscul. Atât timp cât acționarii aduc bani de acasă pentru a salva firme proprii, unii ar putea zice ca este în regulă, deși pare un comportament irațional. Rămâne întrebarea privind funcționarea piețelor, regimul de constrângeri bugetare, dacă se poate tolera o astfel de situație de cei, Consiliul Concurenței, ANAF/MFP, autorități de reglementare și supraveghere, etc care trebuie să vegheze la buna conduită în afaceri. Cum semnala Reuters recent, România, alături de Bulgaria și Croația, se află la coadă între statele din UE în privința întârzierilor la onorarea obligațiilor de plată în relațiile dintre firme”, a mai spus Dăianu.