Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat dreptate marți unui salariat român care fusese concediat în anul 2007 după ce a fost monitorizat folosind internetul în scopuri personale la serviciu, potrivit unui comunicat al instanței.

Judecătorii Marii Camere, instanța supremă a CEDO statuând în apel o decizie din 2016, au considerat că ‘autoritățile naționale (române) nu au protejat în mod corect dreptul lui Bogdan Mihai Bărbulescu la respectarea vieții și a corespondenței sale private și astfel nu au asigurat un echilibru just între interesele în cauză’, se menționează în decizia CEDO adoptată cu 11 voturi pentru și 6 contra.

Astfel, s-a încălcat articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței) al Convenției europene privind drepturile omului, potrivit unui comunicat al CEDO.
CEDO a explicat că în, cazul lui Bogdan Mihai Bărbulescu, concediat în urmă cu zece ani după ce a folosit contul de Yahoo Messenger de la locul de muncă pentru a comunica cu logodnica și fratele, instanțele române nu au reușit să protejeze corespondența privată a salariatului pentru că firma unde lucra nu îl anunțase despre faptul că urma să îi fie monitorizată corespondența, potrivit Reuters.

În particular, instanțele române nu au reușit să stabilească dacă Bărbulescu primise o notificare de la angajatorul său în legătură cu posibilitatea de a-i fi monitorizate corespondența și nici nu au determinat fie dacă salariatul nu fusese informat despre natura și amploarea monitorizării, fie gradul de intruziune în viața și corespondența sa private.

În plus, instanțele naționale nu au reușit să afle, în primul rând, motivele specifice care să justifice introducerea măsurilor de monitorizare, în al doilea rând dacă angajatorul ar fi putut folosi măsuri ce implicau un amestec mai redus în viața și corespondența private ale lui Bogdan Mihai Bărbulescu și, în al treilea rând, dacă corespondența acestuia a fost monitorizată fără ca Bărbulescu să știe.

Marea Cameră a CEDO a mai decis totodată că această constatare în sine a încălcării dreptului la respectarea vieții și a corespondenței private reprezintă o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de Bărbulescu.