Europarlamentarul Cristian Preda spune că ‘frica de străin’ a redevenit o problemă politică foarte importantă în Europa.

El a precizat că discuția despre gestionarea problemei migranților a acaparat o bună parte nu doar din discuțiile la nivel european, nu doar din deciziile din instituțiile europene, ci și o bună parte din politica internă a celor 28 de state membre și în fiecare loc în parte forțe politice de diverse feluri au construit o retorică și au propus politici referitoare la migranți. „Ele se mișcă între cele două atitudini, între refuzul absolut de a primi pe cineva, cu argumentul că primirea unui străin/ musulman ar răsturna identitatea și respectiv încercarea de a primi în modul cel mai decent cu putință refugiați”, a menționat europarlamentarul.

În opinia sa, ce este mai surprinzător e că frica de străin a fost transferată de la frica de migranți, identificați cu musulmanii sau cu islamiștii, la ceilalți europeni.

„În ultimii ani, paralel cu frica de străinul cu totul diferit, migrantul musulman (…), s-a introdus în dezbaterile politice naționale și în deciziile luate de guverne, puse pe agendele electorale, frica de ceilalți europeni. (…) Brexit e fundamental un răspuns al unei majorități a britanicilor la frica de ceilalți europeni. Europenii de est au fost considerați indezirabili în mai mare măsură decât, de pildă, un migrant din Bangladesh”, a afirmat Cristian Preda.

Potrivit acestuia, s-a instalat sub o formă nouă un clivaj între est și vest, care recent, de pildă, e larg dezbătut în chestiunea muncitorilor detașați.

„Cred că avem nevoie de curaj. Mă tem că foarte multe dintre erorile politice comise în ultimii ani și nu doar în chestiunea refugiaților sunt datorate lașității. Există oameni politici lași, care preferă să mintă”, a spus Preda.

Gabriela Drăgan, director general al Institutului European din România, a susținut, la rândul său, că lumea în care trăim este a unor frici multiple.

„Avem și frici economice, să nu ne pierdem locul de muncă, și frici identitare, și frici legate de securitatea personală, (…) sunt multiple frici pe care le putem identifica în acest moment la nivelul societății europene”, a opinat Drăgan.

În context, Gabriela Leu de la Reprezentanța Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în România crede că este posibil un dialog între culturi atâta vreme cât se găsesc resursele necesare pentru a crea punți, pentru a discerne între ce e fals și adevărat, cât există puterea de a înțelege că anumite informații care circulă în spațiul public despre refugiați sunt false.

Expoziții, proiecții cinematografice, spectacole de world music, dansuri, ateliere, gastronomie, standuri expoziționale și conferințe se află printre evenimentele care au loc, de joi până duminică, la cea de a treia ediție a Festivalului Ambasadelor „One World” 2017.

Ediția din acest an „este despre cum Bucureștiul poate deveni o lume în lume timp de patru zile”, precizează organizatorii.

Festivalul Ambasadelor este un eveniment produs și marca Asociația ESCU, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de PMB prin ARCUB, în cadrul Programului cultural București — Oraș Participativ 2017, organizat sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și al Comisiei Naționale pentru UNESCO, în parteneriat cu Primăria Sector 3, Ministerul Turismului, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român, Departamentul pentru Relații Interetnice din Guvernul României.