Profesorul universitar Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, crede că manualul unic ar provoca un regres învățământului.

„Mi se pare în primul rând o hotărâre pripită și cred că nu ar fi binevenită. În primul rând că distruge un principiu al pieței și cartea e un obiect care circulă pe piață și în al doilea rând provoacă un regres învățământului. Și așa învățământul românesc încearcă să reziste încă să nu fie complet dărâmat, dar asta probabil că ar însemna o lovitură”, a declarat Gologan la o dezbatere pe tema manualelor.

În plus, el nu crede că pentru o piață atât de mare o singură editură ar putea face față.

„Problema e această legislație a contestațiilor, care blochează nu numai învățământul, dar și economia românească în general și atunci când e vorba de o chestiune de securitate națională, cum e școala, ar trebui să fie altă legislație”, a afirmat Gologan.

El a mai declarat că profesorul ar trebui să aibă conștiință de dascăl, să nu fie influențat decât de valoarea cărții pe care o folosește la clasă.

Acesta admite că sunt materiale auxiliare de proastă calitate introduse în școli cu beneficii pentru anumite persoane, dar că nu i se pare corect să se generalizeze și să se dea o lovitură „fatală” editurilor.

„Majoritatea editurilor care sunt implicate în manuale sunt edituri care publică carte beletristică de mare valoare. Faptul că ele rezistă să facă lucrul acesta la un preț accesibil se datorează și faptului că își fac un mic profit din manuale, deci această interzicere ar face ca traduceri importante din literatura mondială, ca scriitori și poeți importanți ai României să nu mai poată apărea în condiții civilizate și accesibile pe piața românească”, a adăugat Gologan.

Întrebat de jurnaliști despre unele cadre didactice care au obligat părinții să cumpere auxiliare, prof. dr. Liviu Papadima, prorector al Universității din București, a spus că școala nu ar trebui să aibă dreptul să exploateze financiar părinții.

„Sunt două aspecte: aspectul educațional și aspectul economic. Nu văd niciun impediment ca să fie reglementat odată acest aspect. De ce să lovești în partea educațională când te interesează aspectul economic? Da, categoric, școala nu ar trebui să aibă dreptul să exploateze financiar părinții, dar asta se poate reglementa. Am mai avut o situație de genul ăsta, în care un ministru al Educației a zis: ‘Desființăm meditațiile!’ E o stupiditate, e un drept constituțional pentru un părinte să-i acorde copilului său șansa unei educații mai bune. Problema nu e să desființezi meditațiile, problema e ca profesorii care au salariu pentru orele de curs să nu își cheme elevii seara ca să le dea bani în plus. Asta se poate reglementa”, a spus Papadima.

În opinia sa, nu există auxiliar curricular.

„Ce înseamnă un manual auxiliar? Am mai întâlnit în terminologia ministrului auxiliare curriculare. Nu există așa ceva (…). Eu, ca profesor de literatură, de pildă, dacă vin cu o antologie și le citesc copiilor o poezie din acea antologie sunt bun de pușcărie că nu a fost autorizată de Ministerul Educației?”, a menționat Papadima.

El s-a referit și la problema costurilor. „Legat de chestiunea costurilor, acestea nu sunt mari în absolut. Costurile sunt mari pentru un număr foarte mare de familii care sunt sărace. E o problemă de echitate în mod fundamental. În Austria, asta se rezolvă de pildă cu compensații. Dacă e un elev dintr-o familie săracă, le primește gratuit, plătite de școală”, a spus Papadima.

El a explicat că, din cauza procedurii de licitație în care prețul e decisiv, multe edituri sunt obligate să scoată manualele în pierdere și atunci încercă să compenseze prin auxiliare.

„E un mecanism pervers de transferare de fapt a ce nu plătește statul pentru manualele pe care le achiziționează către părinți”, a adăugat Papadima.