Kelemen Hunor: Este falsă afirmația că România ar fi o țară model în ceea ce privește rezolvarea situației minorităților

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că prin respingerea amendamentului la Legea nr. 215/2001 majoritatea română a respins dialogul cu minoritatea maghiară.

Proiectul de lege, inițiat de UDMR, se referă la folosirea limbii materne în instituțiile publice în localitățile în care minoritățile reprezintă 10 la sută din populație și nu 20 la sută, cât este stabilit în prezent.

‘Este falsă afirmația potrivit căreia România ar fi o țară model în ceea ce privește rezolvarea situației minorităților. Respingerea amendamentului la Legea administrației locale demonstrează clar acest lucru’, a declarat Kelemen Hunor, miercuri, după ce comisiile reunite ale Parlamentului — juridică, de administrație publică și pentru drepturile omului — și apoi plenul Camerei Deputaților au respins proiectul de lege inițiat de UDMR.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, Kelemen Hunor a subliniat faptul că și în cazul Legii nr. 215/2001, la fel ca în cazul tuturor proiectelor de lege, UDMR a ales calea normalității, a democrației parlamentare.

Uniunea a propus un dialog întregii clase politice, tuturor partidelor parlamentare și reprezentanților tuturor minorităților naționale, prin care le-a solicitat să își prezinte opiniile cu privire la modificarea propusă și să caute o soluție de compromis pentru ca solicitările și cerințele legitime ale comunității maghiare din România să fie îndeplinite, iar pragul de folosire a limbii materne în instituțiile publice să fie redus de la 20 la 10 procente.

‘Mesajul de astăzi este, însă, foarte clar și pentru UDMR și pentru membrii comunității maghiare: majoritatea română a respins dialogul”, a mai spus președintele UDMR.

Liderul Uniunii consideră că acțiunile anti-maghiare din ultimele luni și mai ales retorica anti-minoritară a liderilor partidelor de opoziție acum, în apropierea Centenarului, nu aduc reconcilierea, apropierea și consolidarea încrederii între majoritate și minoritate, ci dimpotrivă, efectul este invers.

„În timp ce România susține ferm că este un model în gestionarea situației minorităților naționale, în realitate, demonstrează continuu că îi este teamă de dialog. Sunt convins că o națiune puternică are un dialog permanent cu minoritățile sale, nu le tratează cu forța. Eu, dacă aș fi fost în locul statului român, aș fi căutat o soluție de compromis, aș fi spus că, în apropierea anului 2018, să adoptăm unele decizii pentru ca minoritățile autohtone să se simtă bine în această țară, ca factori constituanți ai statului român. Aș considera că nu am motive să mă tem, să mă feresc, că nu am intenții ascunse. După o sută de ani este momentul să încep reconcilierea istorică, avem câteva proiecte de legi care pot fi acceptate, mergem mai departe, să vedem ce se va întâmpla după Centenar în 2019 și 2020, pentru că, ne place sau nu, vom trăi împreună, aceasta este țara noastră comună!’, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Potrivit comunicatului, Uniunea nu renunță la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20 la 10 la sută, eventual 15 la sută.

Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

În favoarea proiectului au votat numai deputații UDMR. Senatul va fi Camera decizională în privința modificării Legii nr. 215/2001.

AGERPRES