Președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, a declarat duminică, la Craiova, că pentru aplicarea noii legi a salarizării, finanțarea de bază la universitățile din România, în 2018, trebuie să crească de la 2,7 miliarde lei la 3,9 miliarde lei.

Potrivit acestuia, subiectul privind aplicarea legii-cadru de salarizare în domeniul educației a fost una din temele dezbătute de CNR care s-a reunit sâmbătă la Craiova și la care au participat 69 de rectori din toată țara din totalul de 75.

„S-a făcut o analiză și vizavi de impactul aplicării legii salarizării, luându-se în calcul creșterile salariale de la 1 ianuarie 2018, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, creșterea salariilor de la 1 martie 2018. Toate aceste consecințe ale aplicării legii salarizării generează o necesitate a creșterii finanțării de bază de la 2,7 miliarde lei la cel puțin 3,9 miliarde de lei. Deci dincolo de modalitățile punctuale de aplicare a legii salarizării, avem impactul financiar care trebuie să se regăsească în finanțarea de bază acordată universităților”, a spus Cîmpeanu într-o conferință de presă.

Acesta a subliniat că reprezentanții universităților au solicitat în cadrul CNR, la care au participat și ministrul Educației, ministrul Cercetării și ministrul Muncii și Justiției Sociale, că alocarea resurselor bugetare pentru aplicarea noii legi a salarizării trebuie să se găsească în bugetul pe anul 2018.

„Știm foarte bine că finanțarea în învățământul superior, ca și în învățământul preuniversitar, vine pe student, respectiv pe elev. Deci toate aceste creșteri salariale au un impact major care trebuie să se regăsească în bugetul pe anul 2018. Universitățile au solicitat, într-o manieră foarte clară și foarte fermă, alocarea acestor resurse bugetare necesare pentru respectarea cadrului legal impus de legea salarizării. Avem și alte costuri care trebuie acoperite, cum ar fi creșterea subvențiilor pentru cămine, cantine”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Președintele CNR a precizat că la reuniunea de la Craiova rectorii au avut „poate cea mai densă agendă”, primul dintre subiectele dezbătute fiind evaluarea celor 214 de școli doctorale din România care funcționează în 56 de universități, la care se adaugă Academia Română.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Educației Naționale, Gigel Paraschiv, a afirmat că subiectele aflate pe agenda CNR de la Craiova sunt importante pentru toți actorii din învățământ: profesori, studenți, reprezentanți ai ministerului, părinți.

„Cred că întâlnirea rectorilor de la Craiova a fost una dintre cele mai bune întâlniri la care noi, reprezentanții ministerului, am participat. Subiectele au fost multe, participanții au avut răbdare să le dezbată pe toate și pe cele mai importante au acordat destul de mult timp: reevaluarea școlilor doctorale este o temă care interesează pe toată lumea. În cadrul întâlnirii de ieri s-a definitivat cam cum ar trebui să arate cadrul legal astfel încât această reevaluare să se facă rapid și să satisfacă toate așteptările. Urmează ca în Parlamentul României, într-un timp foarte scurt, ordonanța 96 să fie finalizată și să fie trimisă spre promulgare la președintele României”, a spus Paraschiv.

El a subliniat că Ministerul Educației are un proiect finanțat din fonduri în care parteneri sunt ARACIS, Banca Mondială și împreună vor finaliza metodologia de evaluare a școlilor doctorale.

„Ne dorim ca în momentul în care această metodologie va fi finalizată și aprobată să inițiem un alt proiect prin care să sprijinim universitățile în evaluare în sensul de a găsi resursele financiare de a plăti această evaluare. Fișa de proiect este aproape finalizată, urmează ca în cazul acestui proces de evaluare să fie selectat public partenerul străin care va participa la evaluare și 1 octombrie 2019 această reevaluare să fie finalizată”, a mai afirmat Paraschiv.

AGERPRES