Alegătorii austrieci sunt chemați duminică la urne cu ocazia scrutinului legislativ anticipat, la care marele favorit este Partidul Poporului ( OeVP, conservator), impulsionat de liderul său, tânărul ministru de externe Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani, notează vineri AFP.

În condițiile sistemului electoral de tip proporțional, niciun partid nu pare în măsură să obțină de unul singur majoritatea absolută.

Indiferent de locul pe care îl va ocupa, FPOe ar putea juca un rol decisiv în constituirea cabinetului, în situația în care, după zece ani de ‘mare coaliție’, conservatorii lui Kurz și social-democrații cancelarului Christian Kern au ajuns la concluzia că nu mai pot continua să guverneze împreună.

Sebastian Kurz, al cărui partid este creditat cu 33% din intențiile de vot, a apropiat programul OeVP de cel al FPOe (27% în cel mai recent sondaj), mai ales în materie de migrație, astfel încât o coaliție între cele două formațiuni este văzută drept scenariul postelectoral cel mai probabil.

FPOe dispune de mijloacele de a ridica miza, dat fiind că o coaliție cu social-democrații (25%) nu este cu totul exclusă. Cele două partide guvernează deja împreună în provincia Burgenland și afișează poziții apropiate în ce privește politicile sociale. Un astfel de scenariu nu întrunește însă unanimitatea în interiorul SPOe și ar presupune înlăturarea de la conducere a lui Kern.

Extrema dreaptă a guvernat deja împreună cu conservatorii între 2000 și 2007. Intrarea la guvernare a FPOe a provocat atunci un cutremur la nivel european și a declanșat sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Austriei. Măsuri similare par însă puțin probabile astăzi, când discursul partidului este mai puțin radical în vreme liderului său istoric Joerg Haider.

În pofida uzurii formulei de mare coaliție, simbolizată de eliminarea fără precedent a candidaților celor două mari partide din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016, un nou acord nu poate fi scos cu totul din calcul. El ar implica totuși eliminarea lui Christian Kern din fruntea SPOe, actualul cancelar anunțând deja că partidul său va intra în opoziție în caz de înfrângere.

Trei partide mici speră, la rândul lor, să acceadă în parlament: Neos (liberal), Verzii și lista disidentului ecologist Peter Pilz. Dacă vor depăși toate pragul electoral de 4%, ar putea însuma, conform previziunilor, până la 17 mandate de deputat.

Matematic, un asemenea scenariu i-ar oferi lui Kurz, dacă rezultatele conservatorilor vor fi la înălțimea așteptărilor, posibilitatea de a forma o coaliție — foarte fragilă — cu aceste trei partide. Ipoteza este însă considerată hazardată, date fiind divergențele profunde avute mai ales cu Verzii.

O variantă ar fi și ca Sebastian Kurz să opteze pentru un executiv minoritar, în cazul în care raportul de forțe cu Strache nu ar juca suficient în favoarea sa.

Kurz s-ar putea alia cu Neos și paria pe o implozie a Partidului Libertății, ceea ce i-ar permite să ralieze, la un moment dat, disidenți din acest partid.

De notat însă că, cu excepția unei scurte paranteze între 1970-1971, Austria nu a cunoscut guvern minoritar după Al Doilea Război Mondial.

Ca și în țara vecină Germania, nu poate fi exclusă total nici eventualitatea unui nou scrutin dacă nu va putea fi format un guvern viabil sau dacă unul din membrii coaliției va considera în interesul său să provoace noi alegeri.

În orice caz, orice nou guvern va trebui învestit de președintele Austriei, independentul Alexander Van der Bellen. Ales anul trecut în fața candidatului Partidului Libertății, Van de Bellen a avertizat că se va opune unui executiv care ar amenința să compromită angajamentul european al țării. O situație care ar putea, de asemenea, să deschidă calea unui nou scrutin.

AGERPRES