Institutul Național de Statistică, pe lângă nivelul de trai sau creșterea economică ne mai oferă o informație greu de ignorat. Dacă până mai ieri Capitala era un pol magnetic greu de evitat, greu de făcut față, astăzi se observă o îndepărtare de centru, o disipare a opțiunilor înspre celelalte județe ale țării, acolo unde există toate șansele de a-ți construi o carieră bazată cu precădere pe gradul tău de competență și mai ales pe punere în valoare a demnității tale. O Capitală, dincolo de mărime și varietate, nu-ți poate oferi decât spiritul turmei sau chiar însingurarea vinovată de retragerea ta în cochilia melcului nimerit în iureșul bulevardelor supra-aglomerate.
Înainte, când exista trecut pe curat apologia transhumanței, citită în sensul masivei migrări de la sat la oraș, nu putea fi evitat miracolul Capitalei, locul în care ți se oferea oportunități cu carul, șanse la tonă sau posibilitatea descoperirii unei lumi cosmopolite, care, dincolo de intimidare, te punea în valoare de a te descurca mai bine și pe bani mai mulți decât la tine în provincie. Era altceva să trăiești în capitală, să fii mult mai aproape de semaforul la care trebuia să aștepți să treacă mașina oficială cu conducătorul, dar și cu delegațiile străine care ne vizitau.
După momentul ”distrugerii satelor românești” din perioada comunismului, de masivul ”export” de țărani ca masă de lucru necesară industrializării țării, iată-ne puși față în față cu acest nou reflux, de această dată dinspre Capitală înspre interiorul arcului carpatic, în general.
Conform datelor statistice, este al nouălea an consecutiv în care numărul oficial al celor care părăsesc Capitala este mai mare decât al celor care se stabilesc aici.
În schimb, județele Arad, Sibiu și Timiș au crescut fără întrerupere de 26 de ani. În topul creșterilor se mai află Bihor, Ilfov, Constanța, Cluj, Brașov, Giurgiu și Iași.
Potrivit INS, nu mai puțin de 389.000 de români s-au mutat cu acte în regulă, din diverse motive, tot pe teritoriul țării, dar în altă localitate.
Noul record a fost atins în condițiile în care nu sunt luați în calcul și cei care stau cu chirie, de exemplu, studenții sau cei care fac navetă și nu și-au schimbat domiciliul în acte.
Statistica arată că 10 județe câștigă locuitori în mod constant, iar celelalte 31 sunt în pierdere.
Cele 10 județe atractive pentru români sunt: Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Giurgiu, Iași, Ilfov, Sibiu, Timiș.
Cele mai mari pierderi se înregistrează în Galați, Vaslui, Brăila și Teleorman, cărora li se alătură și Capitală.
Din le zece județe reținute de analiza INS, șase sunt din Transilvania (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Sibiu, Timiș), două din Muntenia (Ilfov și Giurgiu, cândva considerat a fi polul sărăciei la români), unul din Moldova (Iași) și unul din Dobrogea (Constanța).
Ardealul nu se dezminte. Orice am face noi, oricât ne-am da peste cap să nu privim în ochi acest adevăr, trebuie să recunoaștem (dar nu cu ciudă, ci cu dragoste sinceră) că locuitorii Transilvaniei sunt fruncea, cum li se mai spune în cântece și prin alte mărturii etnografice din folclorul bănățean.
Este adevărat, atracția înspre Giurgiu s-ar putea să aibă legătură cu apropierea maximă de Bulgaria, țară vecină și prietenă, în care viața este mai ieftină decât în România. În jurul Capitalei oamenii sau găsit adăpost în județul Ilfov, față de care bucureștenii s-au arătat a fi din ce în ce mai prietenoși, mai îngăduitori, mai posesivi, la urma urmei. Constanța rămâne Constanța, care dincolo de atracția litoralului mai are și binefacerile portului la Marea Neagră, în timp ce Iașul rămâne să salveze Moldova, încă izolată de Uniunea Europeană, de proprii noștri munți Carpați, încă nestrăbătuți de necesara și din ce în ce mai invocata autostradă, A8!
Interesant de studiat ar fi reacția de părăsire pe care o înregistrează Galațiul, Brăila și Teleormanul lui Liviu Dragnea, în timp ce Vasluiul șolticului Corneliu Bichineț continuă să exporte vasluieni în special pe meleagurile Iașului, în mod constant încă de când Ștefan cel Mare și Sfânt a pierdut bătălia de la Podul Înalt.
Avem o țară care încearcă să-și așeze locuitorii de această dată după câteva observații ce țin mai mult de calitatea vieții de zi cu zi și mai puțin de hazardul expresiei: M-a aruncat viața la dracu în praznic.
ADI CRISTI