Președintele Delegației Parlamentului României la APCE, senatorul Titus Corlățean, reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) consideră că în contextul ascensiunii atitudinilor și a retoricii politice rasiste și antisemite este necesar ca viitoarea președinție a României la Consiliul Uniunii Europene să includă între priorități și tema combaterii acestor manifestări.

„Într-o Europă tot mai afectată de manifestările extremiste este de datoria noastră să continuăm să spunem ‘Never again!’ (‘Nu se va mai întâmpla niciodată!’), să transmitem mai departe acea memorie colectivă care ne permite să luptăm împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului și a ideologiilor totalitare de orice fel. În acest sens, pe fundalul ascensiunii atitudinilor și a retoricii politice rasiste și antisemite, este necesar ca viitoarea președinție a României la Consiliul Uniunii Europene să includă între priorități și tema combaterii acestor manifestări. Astfel, când vom spune ‘Never again!’, ne angajăm să facem tot ceea ce stă în puterile noastre să prevenim persecuțiile, opresiunea, discursul motivat de ură și atitudinile discriminatorii”, se arată într-un comunicat al senatorului Titus Corlățean, transmis joi AGERPRES, cu prilejul comemorării de către comunitatea internațională a Zilei internaționale de luptă împotriva rasismului și a antisemitismului.

El a amintit că, în urmă cu 79 de ani, acțiunile din „Noaptea de cristal” ale trupelor speciale ale regimului nazist de la Berlin aveau să marcheze simbolic începutul uneia dintre cele mai dureroase pagini din istoria secolului XX — Holocaustul, un program de eradicare sistematică a evreilor germani.

„În acea noapte, peste 200 de sinagogi au fost incendiate și peste 8.000 de locuințe și magazine ale comercianților evrei au fost distruse. ‘Noaptea de cristal’ ne aduce aminte de faptul că prigoana împotriva evreilor nu a început cu deportările și lagărele de concentrare și că Holocaustul a fost construit pas cu pas. Propaganda nazistă și discursul plin de ură împotriva cetățenilor de etnie evreiască, legile prin care acestora li se interziceau anumite drepturi au fost doar primele măsuri din ceea ce avea să devină un sângeros program sistematic de exterminare a evreilor. Nu trebuie uitat faptul că Holocaustul a fost posibil din cauză că o mare parte a populației a preferat să tacă și să ignore atrocitățile care se petreceau chiar sub ochii ei”, a adăugat Corlățean.

El menționează că „propaganda xenofobă pare a-și fi câștigat o legitimitate din ce în ce mai pronunțată în societatea contemporană”.

„La aproape opt decenii, simțim nevoia să afirmăm că trecutul nu trebuie niciodată uitat. Crimele care au la bază ura rasială au devenit din nou o realitate. În plan politic, în Europa, partidele extremiste reușesc să acceadă în parlamente, iar propaganda xenofobă pare a-și fi câștigat o legitimitate din ce în ce mai pronunțată în societatea contemporană”, a punctat Corlățean.

AGERPRES/