„Brașov 1987 – doi ani prea devreme”, documentarul despre revolta de la Brașov, în regia lui Liviu Tofan, film produs de Muzeul de Istorie Brașov și Televiziunea Română, a fost prezentat miercuri seara la Muzeul Național Cotroceni.

Regizorul Liviu Tofan a spus că protestul politic de masă de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov este foarte puțin cunoscut.

„Am vrut să recuperez acest moment de istorie. Este un moment de istorie foarte important, foarte semnificativ și foarte puțin cunoscut, din diverse cauze. Mi-a fost clar că măcar acum, la momentul aniversării a 30 de ani, să încercăm să îl recuperăm și să rămână pentru azi, pentru mâine”, a declarat regizorul, precizând că prin acest film „trebuie să le povestim tinerilor de azi ce s-a întâmplat atunci”.

Documentarul prezintă filmul protestului de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov (Steagul Roșu), de la greva spontană care a pornit în noaptea de 14 spre 15 noiembrie, până la demonstrația care a ajuns în centrul Brașovului, la sediile de partid (Comitetul Județean și Comitetul Municipal/ Primăria), și modul în care a fost înăbușită revolta.

Liviu Tofan a povestit că, în zilele care au urmat revoltei, au fost făcute sute de arestări și anchete, dar la final, pentru a se „rezolva problema”, au fost condamnați 61 de bărbați, dar nu pentru revoltă, ci pentru „tulburarea liniștii publice, ultraj contra bunelor moravuri” și în final au fost deportați în alte zone ale țării.

„Nicio femeie nu a fost condamnată. Când au hotărât la Securitate cum trebuie rezolvată problema, și-au dat seama că trebuia rezolvată repede pentru că pe 14 decembrie avea loc conferința națională a partidului. Fusese deja amânată cu o săptămână, de pe 7, din cauza revoltei de la Brașov. Conferința națională a partidului era un eveniment extraordinar de important, ca un congres al partidului, se țineau la cinci ani fiecare, și ordinul de sus a fost să fie liniște, ștergeți cu buretele, îngropați-o repede. De aceea s-au hotărât, au luat doar 61 de bărbați, muncitori, nicio femeie, niciun minor, au fost zeci de minori arestați și anchetați, și i-au condamnat pentru tulburarea liniștii publice, ultraj contra bunelor moravuri. (…) Documente nu există, victime sunt cei 61 de condamnați, câteva sute de anchetați și niciun vinovat”, a arătat Liviu Tofan.

Marius Boeriu a declarat că, în urma condamnării, au „fost deportați pe viață”. „Dacă mai trăia Ceaușescu și la ora actuală, noi am fi fost în continuare deportați. Dan (Dan Iacob — n.r.) a fost la Călimănești, eu am fost la Piatra Neamț. Noi am fost bătuți în beciurile Securității și ni se spunea că pentru noi Brașovul nu mai există pe hartă. Cum a venit revoluția, ne-au eliberat și pe noi. Noi cred că suntem ultimii deținuți politici ai României”, a spus Marius Boeriu.

Protestul a început la Întreprinderea de Autocamioane Brașov printr-o grevă spontană. Nemulțumiți că li s-au tăiat salariile, pe lângă atâtea alte privațiuni, muncitorii au ieșit în stradă. Lor li s-au alăturat mii de brașoveni, care au ocupat și devastat sediile partidului comunist din oraș. Revolta de la Brașov a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României.

„Brașov 1987. Doi ani prea devreme” va putea fi urmărit pe 15 noiembrie la Televiziunea Română. Pelicula va mai fi prezentată pe 16 noiembrie la Institutul Cultural Român de la Londra, la final de noiembrie și început de decembrie la Hamburg. La București filmul va putea fi văzut pe 12 și 13 decembrie la Muzeul Țăranului Român, precum și la Cinema Gloria, în Parcul IOR, au precizat organizatorii.

AGERPRES