Corespondența amoroasă dintre filosoful și scriitorul Albert Camus și actrița Maria Casares, ce conține 865 de scrisori pline de pasiune, a fost publicată în premieră mondială de editura Gallimard sub forma unui volum apărut în această săptămână în Franța, informează AFP.

„Scrisorile lor fac lumea să pară mai vastă, spațiul mai luminos, aerul mai ușor, pur și simplu pentru că ei doi au existat”, afirmă Catherine Camus, fiica renumitului filosof francez Albert Camus, laureat al premiului Nobel pentru literatură, inițiatoarea publicării acestui volum excepțional.

Această corespondență nu fusese publicată niciodată.

Maria Casares și Albert Camus s-au cunoscut la Paris pe 6 iunie 1944, ziua Debarcării Aliaților în Normandia. Ea avea 21 de ani, iar el avea vârsta de 30 de ani. Camus era căsătorit — și a rămas căsătorit — cu Francine Faure, mama gemenilor Catherine și Jean Camus.

Când cei doi viitori amanți s-au întâlnit pentru prima dată, Francine se afla la Oran, în Algeria. Ea s-a întors la Paris în septembrie 1944 și Maria Casares, sfâșiată de durere, a rupt relația cu Camus. Scriitorul, la rândul lui, a rămas neconsolat. „În orice parte m-aș întoarce, văd doar noapte (…) fără tine, nu mai am forță. Cred că îmi vine să mor”, îi scria Camus amantei sale.

Absența ei a durat patru ani. Dar, pe 6 iunie 1948, Albert Camus și Maria Casares s-au întâlnit din pură întâmplare pe bulevardul Saint-Germain din Paris. Nu s-au mai despărțit niciodată.

Schimburile lor epistolare au devenit aproape zilnice. Scrisorile vorbesc despre activitățile lor (Maria Casares a susținut turneu după turneu în Franța și în străinătate), dar împărtășeau și câteva mici bârfe („Simone Signoret a făcut un avort”, „L-am văzut pe Yves Montand dezamăgit și deprimat”), după cum îi scria Maria Casares lui Albert Camus în ianuarie 1951.

Însă pasiunea amoroasă era pe primul plan. Camus îi spunea Mariei „micul meu pescăruș”, „păstrăvul meu negru” și „savuroasa mea”. Scrisorile deveneau tot mai „fierbinți”. „Bat din picioare de nerăbdare. Și-mi imaginez momentul în care vom închide ușa camerei tale”, scria Camus. „Fierb în interior, dar și la exterior. Totul arde, suflet, corp, sus, jos, inima, carnea (…) Ai înțeles? Ai înțeles bine?”, îi răspundea Maria Casares.

„Ultima scrisoare”

„Această corespondență, neîntreruptă timp de 12 ani, arată caracterul de evidență irezistibilă a iubirii lor”, a scris Catherine Camus în prefața volumui ce conține peste 1.300 de pagini.

Scrisorile Mariei Casares, fiica ultimului președinte al guvernului Republicii spaniole, permit cititorilor să descopere viața unei mari actrițe, „actele ei de curaj și eșecurile ei”, afirmă Catherine Camus, referindu-se la agenda de lucru extrem de încărcată a celebrei artiste franceze de origine spaniolă (înregistrări pentru radio, repetiții, reprezentații, filmări și turnee).

Actrița, angajată la Comedie-Francaise, apoi la Theatre National Populaire Jean Vilar, a jucat alături de artiști de renume, precum Michel Bouquet și Gerard Philipe. A interpretat personajul Marta în spectacolul „Malentendu” și personajul Dora din spectacolul „Justes”, ambele realizate după două piese scrise de Camus.

Iubirea lor părea unificatoare. Atunci când a triumfat într-un turneu în Argentina, în octombrie 1957, Maria Casares scria: „Cele câteva cuvinte de mulțumire pe care a trebuit să le spun, le-am pronunțat gândindu-mă la tine”. O săptămână mai târziu, Albert Camus câștiga premiul Nobel pentru literatură. I-a trimis o telegramă amantei sale: „Niciodată nu mi-ai lipsit atât de mult. Al tău, Alonso”.

Ultima scrisoare expediată de Albert Camus iubitei sale este datată 30 decembrie 1959.

„Ultima scrisoare”, scria filosoful într-o manieră prevestitoare. Instalat în casa lui din Lourmarin, în regiunea Vaucluse, în noiembrie 1959, scriitorul îi spunea amantei sale că va reveni la Paris, pe șosea, luni, 4 ianuarie 1960.

„Pe curând, superba mea. Sunt atât de mulțumit de ideea de a te revedea că râd în timp ce îți scriu (…) Te sărut, te strâng tare la pieptul meu, până marți, când voi face din nou acest lucru”.

Albert Camus nu a mai ajuns niciodată la Paris. A murit — ucis pe loc — într-un accident de automobil atunci când automobilul (un model Facel Vega) condus de Michel Gallimard s-a izbnit violent de un platan la sud de Fontainebleau.

Maria Casares a murit în noiembrie 1996 la vârsta de 74 de ani.

AGERPRES