Negociere cu sufletul la gură

 

Cuvintele

mă vând la alba neagra

niciodată nu înțeleg

sufletul

care mă separă de tine

ca și cum

de sub paharul ridicat

iese altceva decât

moartea

Poem prefabricat

 

În carul cu boi

de pe peretele crâșmei

(îmbibat

cu mirosul vopselei în ulei

și a felurilor de mâncare

servite)

stătea un țăran și o țărancă

ea adormită în nodul de la basma

el privind îngrijorat

brazda câmpului

întoarsă pe dos

(ca un stomac agresat de grăsimi

și otrăvuri)

în așteptarea sămânței

să îngroape pământul în verde

și mai apoi în auriul grâului

 

printre fleici, cârnați, mici

caltaboși, tochituri, pastramă

țuici, bere și butoaie de vin

și cafele

Carul cu boi nu avea ce căuta

nici măcar rătăcit

sau rămas dintr-o altă poveste

chiar dacă tot despre țărani este vorba

chiar dacă tot sărăcia

ne scoate din casă

pe ulița Sfinții Voievozi

colț cu Mihail Moxa

la o aruncătură de pârjoală

de sediul USR

acolo unde am scris

acest poem prefabricat

sub formă de refugiu

pentru cei care ajung

mai devreme în literatură.

Iubire cu degetul la gură

 

Ochiul

mă soarbe din priviri

cum buzele au învățat

să soarbă

zama de găină

cum nările au învățat

să soarbă

mirosul de parfum

discret

al nopții de iubire

degetele

culese din urma mângâierii

sorb în felul lor

senzația de mătase

a trupului tău

prăbușit cu totul

în îmbrățișare

 

trăim momentul

veșnicei pomeniri

în versiunea

cu degetul la gură

Chiromanție

 

E toamnă

arsura de sub palmă

 

Mersul vibrat

de doamnă

 

Fumul ieșit din armă

un tremurat de geană

 

Totul în noi se sfarmă

când ne citim în palmă

 

E toamnă

și mâine va fi iarnă

fum de armă

ținut ascuns în palmă.

ADI CRISTI