Exercițiile fizice pot schimba compoziția florei intestinale independent de alimentație, conform unui studiu efectuat la Universitatea din Illinois (UI), Statele Unite, citat luni de Xinhua.

Oameni de știință de la UI au realizat două studii, unul pe șoareci și al doilea pe subiecți umani, cele două cercetări fiind concepute pentru a identifica modificările pe care exercițiile fizice le produc la nivelul florei intestinale și pentru a le izola de alți factori, precum dieta sau administrarea de antibiotice, care pot afecta microbiota intestinală.

În cadrul primului studiu, oamenii de știință au transplantat materii fecale de la șoareci activi fizic și sedentari în colonul unor exemplare sedentare fără bacterii, crescute în incinte sterile, care nu aveau propria floră intestinală.

În cel de-al doilea studiu, echipa de cercetători a monitorizat schimbările la nivelul compoziției microbiotei intestinale a unor subiecți umani care au făcut tranziția de la un stil de viață sedentar la unul mai activ și invers.

În cadrul cercetării realizate pe șoareci, modificările la nivelul florei intestinale a beneficiarilor le-au reflectat pe cele prezente la donatori, cu diferențe clare între exemplarele care primeau microbii de la rozătoarele active și cei cărora le erau administrați de la șoarecii sedentari. Beneficiarii microbilor de la șoarecii activi au avut un procent mai mare de microbi producători de butirat — un acid gras cu lanț molecular scurt care stimulează celulele intestinale sănătoase, reduce inflamația și generează energie pentru gazdă. În plus, aceștia păreau a fi mai rezistenți la colita ulcerativă, o boală inflamatorie a intestinului. ”S-a observat o reducere a inflamației și o creștere a moleculelor regenerative ce contribuie la vindecarea rapidă”, a declarat Jacob Allen, cercetător în cadrul Nationwide Children’s Hospital din Columbus, Ohio.

În cazul cercetării realizate pe subiecți umani, cercetătorii au recrutat 32 de adulți, dintre care 18 cu corp atletic și 14 obezi, de la care au prelevat probe din microbiota intestinală. Ulterior, aceștia au început un program de exerciții fizice constând în 30-60 de minute de activități cardiovasculare practicate de trei ori pe săptămână, timp de șase săptămâni. La sfârșitul intervalului, oamenii de știință au prelevat din nou probe din flora intestinală a participanților, același lucru fiind repetat după alte șase săptămâni în care subiecții au avut un stil de viață sedentar. Pe parcursul studiului, participanții și-au menținut obiceiurile alimentare.

În urma programului de exerciții fizice, s-a observat o creștere a concentrației de acizi grași cu lanț scurt, în special butirat. Nivelul acestora a scăzut după ce participanții au revenit la o viață sedentară. Testele genetice ale microbiotei au confirmat că acest lucru a coincis cu modificări în ceea ce privește proporția de microbi producători de butirat și alți acizi grași cu lanț molecular scurt. Creșterea cea mai însemnată a fost observată la participanții slabi, care aveau de la începutul studiului o concentrație mică de acizi grași cu lanț scurt. În cazul subiecților obezi, s-a evidențiat doar o creștere modestă.

”Concluzia este că există diferențe evidente în ceea ce privește modul în care flora intestinală răspunde la exercițiile fizice în cazul unei persoane obeze în comparație cu una slabă”, a declarat Jeffrey Woods, profesor în cadrul UI. ”Mai avem mult de muncă pentru a afla motivul”, a adăugat acesta.

AGERPRES/