BINE V-AM GĂSIT ÎN 2018

Un An Nou nici mai bun, nici mai responsabil. Să ne dorim ca Noul An să ne reprezinte. Să fie exact așa cum vom reuși noi să fim: mai buni sau mai răi! Să nu ni se pară ceva străin nouă, ceva ce nu ne-am dorit, pentru care vom fi nevoiți să ne luptăm. Să avem ceea ce merităm se avem! Bucurie sau suferință, bunătate sau răutate, responsabilitate sau inconștiență!

Anul 2018 (în afara surprizelor sau inconsecvențelor cu care ne-am obișnuit de 29 de ani, are un numitor comun care, cu siguranţă că, ne va simplifica foarte mult speranța națională) este anul Centenarului Marii Uniri, de la 1 decembrie 1918.

Sub semnul acestui eveniment centenar avem tot dreptul să ne luăm în seamă și să încercăm să ne obișnuim cu solidaritatea, cu strângerea rândurilor, în primul rând în jurul sentimentului național, curat, sincer, fără exacerbațiile extremismului. Nu putem să minimalizăm faptul că ”România este stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republica. România este stat de drept, democratic și social, in care demnitatea omului, drepturile și libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, și sunt garantate. Statul se organizează potrivit principiului separaţiei și echilibrului puterilor – legislativă , executivă și judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale și a legilor este obligatorie”  (Art.1 Constituția României).

În condițiile faptelor la zi, a ceea ce se întâmplă astăzi cu noi, poporul român, devine imperios necesară explicarea și aplicarea în tocmai a definiției suveranității, precum și înțelegerea în esența sa a Art.2 din Constituția României.

”Suveranitatea este atributul inerent, inalienabil și indivizibil al statului, care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte state. (DEX 2009). Constituția României (la Art.2) ne oferă cheia dezlegării și așezării în firescul prevederilor legii a rolului pe care l-ar putea avea grupuri sau persoane în dorința lor de a exercita suveranitatea satului în nume propriu: ”Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

O altă restanță cu are intrăm în Noul An se referă la unitatea poporului, ajunsă astăzi în cel mai lamentabil stadiu al dezbinării. Astfel, ne descoperim a fi restanți și față de Art.4 al Constituţiei României, care ne explică ce rol au unitatea și solidaritatea în fundamentul statului.” Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi”.

Această succintă și, recunoaștem, incompletă trecere în revistă a minusurilor poporului român, acum, la intrarea în anul Centenarului Marii Uniri (eveniment întâmplat datorită marii solidarități a poporului român) mai poate fi completată cu restanța noastră la înțelegerea și asumarea pluralismului prevăzut în Art. 8 al Constituției României (Pluralismul și Partidele politice).”Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei”. Această cvasi-lecție bazată pe sumare comentarii ale Titlului I al Constituției României se dorește a fi, în primul rând, un sumar care să ne permită limpezirea, ieșirea de sub tenebroasele proteste fără substanță reală, pentru a fi cât se poate de lucizi în momentul în care dorim să ne valorificăm dreptul nostru constituțional de a protesta (ar fi bine în cunoștință de cauză), fără a aduce atingere suveranității statului, fără a încălca legile, față de care avem obligația să le respectăm, așa cum ar trebui să respectăm instituțiile statului și ordinea constituțională.

Suveranitate, unitatea poporului și solidaritatea cetățenilor săi, precum și interdicția constituțională: ”Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu” ne oferă toate ingredientele necesare cuplării la semnificația centenară a Marii Uniri, astfel încât, anul 2018 să fie nu doar un an de sărbătoare, ci mai ales, să fie șansa noastră de a redeveni normali, în sensul de a fi stăpâni pe propria noastră soartă! Bine v-am găsit în 2018!

ADI CRISTI