Comentariul economic al Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES

Transferurile bănești în favoarea persoanelor fizice a fost și rămâne unul din motoarele de creștere ale economiei. Explicația e la suprafață, vin mai mulți bani, crește consumul care stimulează evoluția economiei.

Pe termen scurt este un factor pozitiv această majorare a remiterilor. Pe termen mediu și lung modelul acesta de creștere economică din consum și bunăstare a populației este periculos, va accentua și mai mult deficitul balanței de plăți. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, apreciază însă că transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc peste hotare, „chiar dacă rămân la un nivel destul de înalt, nu mai joacă un rol important în condițiile în care exporturile depășesc banii introduși în țară, deja al treilea an consecutiv”. În 2017, volumul remiterilor va fi de 1,27 miliarde de dolari SUA, iar vânzările de valută – 2 miliarde de dolari, sub nivelul încasărilor din exporturi.

Banii proveniți din remitențe s-au epuizat, unica posibilitate de dezvoltare a Republicii Moldova sunt resursele interne prin atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă și asigurarea veniturilor din interiorul țării, este de părere expertul. El anticipează că, în perioada 2018-2019 salariul plătit în economie va depăși volumul remitențelor.

Potrivit economistului, asigurarea încasărilor la bugetul de stat s-a bazat, până nu demult în exclusivitate, pe transferurile moldovenilor care muncesc în străinătate. ”În 18 ani remiterile moldovenilor prin canalele oficiale (bănci și sistemele de transfer) au constituit 18 miliarde de dolari SUA, dar suma se ridică la 27 miliarde, dacă luăm în calcul volumul de valută vândut pe piața valutară în numerar. Discrepanța de 9 miliarde USD ne arată că acești bani au fost aduși cash de moldovenii care au venit acasă”.

Și experții Institutului Național de Cercetări Economice declară că nu sunt siguri că creșterea transferurilor în favoarea persoanelor fizice „se va menține, în condițiile în care are loc reîntregirea familiilor stabilite peste hotare”.

Datele Biroului Național de Statistică vin să confirme că ponderea transferurilor în veniturile populației este în scădere, deși lentă, dar constantă, de la o cifră de 18 la sută, în trimestrul trei al anului 2014, când a fost atins un nivel record al remiterilor din ultimii zece ani, când a trecut peste 1.6 miliarde de dolari SUA, până la 14.6 la sută, în aceeași perioadă a anului 2017. Pe de altă parte, ponderea salariului în total venituri ale populației s-a majorat de la 40.7 la sută, în trimestrul trei 2014, până la 43.5 la sută în perioada similară a anului 2017.

Este clar și statisticile confirmă, bunăstarea populației a fost determinată, chiar și în anii de creștere a transferurilor, de veniturile salariale, și apoi de banii trimiși din străinătate.

Această discrepanță este de așteptat că se va adânci în următorii anii. Salariul mediu lunar pe economie a crescut de la 4172 lei în anul 2014 la 5700 lei în 2016, iar în ședința de joi a Guvernului a fost aprobat un salariu mediu prognozat pe economie de 6150 lei, Ministerul Economiei și Infrastructurii preconizând o cifră de 7250 lei în 2020. Și rata de creștere a salariului mediu nominal brut este peste nivelul majorării transferurilor, care au, de fapt, o evoluție incertă, dacă luăm în considerare căderea cu 30 la sută a remiterilor în anul 2015, după care a urmat o scădere mai puțin pronunțată, de 4 la sută în 2016.

Evident că, în perspectiva imediată, rolul transferurilor nu trebuie neglijat. ”Creșterea reală a transferurilor publice și redresarea observată a remiterilor vor contribui la susținerea creșterii pe termen mediu”, este de părere economistul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga.

Însă resursele de creștere a transferurilor se va epuiza într-o bună zi. Și atunci ce va urma? Schimbarea modelului de creștere, care va asigura evoluția ascendentă a economiei, dar și bunăstarea populației din surse interne.

Centrul Analitic Independent ”„Expert-Grup” apreciază că este necesară regândirea modelului de creștere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor avea un impact asupra calității și dinamicii creșterii economice din anii următori. În acest sens, ameliorarea competitivității economiei moldovenești „trebuie să rămână și în continuarea prioritatea zero pentru autorități”.