Klaus Iohannis: limba română este victima de serviciu a discursului public

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este necesară o mai bună clarificare a contribuţiei politicilor publice în fructificarea potenţialului uman, în principal prin educaţie şi dezvoltare culturală, arătând că o „treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte, iar limba română este victima de serviciu a discursului public”.

„Marcăm Ziua Culturii Naţionale în anul Centenarului şi cu un an înaintea asumării de către România a Preşedinţiei Uniunii Europene. Este o excelentă oportunitate pentru a ne stabili priorităţile, sprijinindu-ne în opţiunile noastre pe valorile care ne unesc. Este şi un moment prielnic pentru a ne întreba ce loc trebuie să ocupe în societatea noastră cultura. Care să fie rolul său în viitorul nostru ca stat de drept şi democratic, membru pe deplin integrat al unei Uniuni Europene solide, dar totodată mai apropiată de fiecare cetăţean? Indiferent de ponderea pe care o vom acorda culturii în acest proces, un lucru este cert: continuarea parcursului european al ţării noastre nu marginalizează identitatea noastră culturală naţională. Dimpotrivă, cred cu tărie că ar fi necesară o mai bună clarificare a contribuţiei politicilor publice în fructificarea potenţialului nostru uman, în principal prin educaţie şi dezvoltare culturală. Să nu ne amăgim: o treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte, ţara noastră a rămas fără cinematografe, iar limba română este victima de serviciu a discursului public”, a afirmat Iohannis, la Cotroceni, în debutul concertului susţinut de Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

El a subliniat că la aniversarea Centenarului, România trebuie să-şi propună şi o mare unire în jurul culturii sale.

„Marile proiecte culturale bilaterale care vor marca anii 2018 şi 2019, ca şi Preşedinţia Uniunii Europene pentru care ne pregătim, sunt bune ocazii pentru a ne angaja pe un astfel de drum. Nu este o sarcină uşoară, dar punerea lor în practică ar demonstra capacitatea României de a aduce, prin cultură, valoare adăugată proiectului european”, a arătat Iohannis.

Şeful statului a spus că „în dezvoltarea României de mâine este nevoie de valorificarea culturii şi definirea mai adecvată a rolului creatorilor”.

„Este datoria clasei noastre politice ca, în dialog cu mediul cultural, să facă astfel încât operele culturale de valoare să se poată naşte într-o societate liberă, deschisă, tolerantă şi creativă”, a subliniat el.

El a remarcat că celebrarea unui veac de unitate a tuturor românilor este o realizare istorică ce nu ar fi fost posibilă fără contribuţia fundamentală a culturii la edificarea conştiinţei naţionale.

„Contribuţia fundamentală a elitelor culturale la dezvoltarea modernă a României şi la înscrierea noastră într-un parcurs european contemporan sunt incontestabile”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a reiterat că naţiunea română a fost şi este excelent reprezentată în Europa şi în lume prin „vitalitatea, originalitatea şi prin diversitatea culturii sale”.

El i-a felicitat pe toţi creatorii şi pe cei implicaţi în actul cultural.

„Prin operele şi prin activitatea dumneavoastră, din păcate nu întotdeauna sprijinită corespunzător, îmbogăţiţi cultura universală şi consolidaţi identitatea României în spaţiul valorilor cetăţeniei democratice europene”, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a evidenţiat că prin cultură şi educaţie, prin aportul elitelor sale, România şi-a construit identitatea sa modernă şi s-a ataşat marilor valori ale Europei.

„Cultura este cea care oferă, majorităţii şi minorităţilor naţionale deopotrivă, perspectiva asupra viitorului comun”, a afirmat el.

Preşedintele Iohannis a precizat că prin proiectul „România educată” îşi doreşte menţinerea educaţiei într-o zonă prioritară şi oferirea unei viziuni şi unei strategii pe termen lung.

La evenimentul de la Palatul Cotroceni a participat şi ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu. AGERPRE