BNR: Dinamica aşteptată a creşterii economice rămâne robustă în 2018

Dinamica aşteptată a creşterii economice rămâne robustă în 2018, continuând să devanseze ritmul potenţial, dar coboară în 2019, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale, publicată pe site-ul instituţiei.

„Referindu-se la pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au sesizat că accelerarea mult mai puternică decât cea previzionată a expansiunii economice în anul 2017 se anticipează a fi succedată de temperări relativ mai pronunţate ale acesteia în 2018 şi 2019. Dinamica aşteptată a creşterii rămâne totuşi robustă în 2018, continuând să devanseze ritmul potenţial, dar coboară în 2019 la un nivel inferior, inclusiv în condiţiile revizuirii ascendente a celui din urmă; evoluţiile implică un excedent de cerere agregată relativ mai amplu până spre finalul anului 2018, şi o restrângere progresivă ulterioară a acestuia, inclusiv în raport cu prognoza precedentă. S-a arătat că perspectiva decurge în principal din probabila prelungire a caracterului expansionist al politicii fiscale şi al celei de venituri în 2018, urmată de revenirea lor la o atitudine contraciclică în 2019, precum şi din anticipata temperare a creşterii venitului disponibil real al populaţiei, inclusiv ca efect al accelerării inflaţiei; ea presupune şi o atenuare treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, anticipate a deveni cvasi-neutre în 2019, dar şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene, precum şi o creştere economică mai rapidă în zona euro/UE şi pe plan global”, se arată în document.

În evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil şi în intervalul 2018-2019 principalul determinant al creşterii economice, în timp ce în cazul investiţiilor se aşteaptă un aport modest, în pofida uşoarei revigorări anticipate pentru 2018, iar în cel al exportului net o contribuţie negativă notabilă, asociată cu o posibilă creştere a ponderii în PIB a deficitului de cont curent.

În cadrul şedinţei s-au exprimat din nou preocupări legate de structura creşterii economice şi de nevoia redresării solide a investiţiilor, condiţionată însă nu doar de realizarea celor publice şi de atragerea fondurilor europene, dar şi de încrederea investitorilor, dependentă la rândul ei de evoluţia fundamentelor economiei şi de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanţă şi a celui legislativ.

„În discuţiile referitoare la noua prognoză pe termen mediu, membrii Consiliului au arătat că traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflaţiei se ridică mult deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în primele trimestre din 2018, implicit peste valorile anticipate anterior, pentru ca în 2019 aceasta să revină, dar să rămână în jumătatea superioară a intervalului, pe un palier relativ similar celui evidenţiat în prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2017. Astfel, după ce va creşte probabil spre valori de 5% la mijlocul anului 2018, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la 3,5% în decembrie 2018 şi să se reducă foarte uşor pe parcursul următoarelor patru trimestre, până la 3,1%, nivel similar celui prognozat anterior”, se spune în minută.

Documentul precizează că unii membri ai Consiliului au subliniat caracterul temporar al străpungerii consistente a limitei de sus a intervalului ţintei anticipate care va avea loc în acest an, în condiţiile în care ampla fluctuaţie probabilă a ratei anuale a inflaţiei este atribuibilă exclusiv acţiunii factorilor pe partea ofertei, mai puternic inflaţionistă pe termen scurt decât în prognoza anterioară, dar şi generatoare de efecte de bază dezinflaţioniste relativ mai consistente începând cu trimestrul IV 2018.

Cele mai importante influenţe sunt aşteptate să provină din creşterile recente ale preţurilor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi din ascensiunea preţului combustibililor, în condiţiile unor cotaţii mai ridicate ale petrolului şi ale accizei mărite la carburanţi. Influenţe similare derivă din dinamica mai alertă a preţurilor LFO, precum şi din majorările aplicate preţului tutunului în ultimele luni ale anului anterior, toate acestea suprapunându-se în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate precedentelor reduceri şi eliminări de impozite indirecte şi scăderi de preţuri administrate.

În acelaşi timp, însă, membrii Consiliului s-au arătat preocupaţi de riscul ca acest amplu puseu inflaţionist provocat de şocurile ofertei să genereze efecte secundare importante prin deteriorarea anticipărilor inflaţioniste pe termen mediu, implicit să amplifice eforturile şi costurile readucerii sub control a inflaţiei, mai ales în contextul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali. De aici şi nevoia unui răspuns adecvat al politicii monetare. Relevante din perspectiva riscului indus de puseul inflaţionist au fost considerate şi relaţia dintre preţurile interne şi dinamica cursului de schimb, precum şi incertitudinile asociate evoluţiei viitoare a preţului combustibililor şi a preţurilor unor utilităţi, inclusiv pe fondul volatilităţii crescute a cotaţiei petrolului.

„Au fost însă remarcate şi incertitudinile legate de transferul către angajaţi a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, precum şi de potenţiale corecţii fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. S-au făcut, de asemenea, referiri la tendinţa de scădere a încrederii populaţiei şi a companiilor, precum şi la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de măsuri fiscale şi salariale implementat recent, dar şi de incertitudinile circumscrise lui, fiind punctată şi trenarea redresării absorbţiei fondurilor europene”, se menţionează în document.

Conform minutei, din perspectiva mediului extern, au fost menţionate persistenţa inflaţiei scăzute în zona euro şi în alte ţări din UE, în pofida unei expansiuni economice robuste, precum şi conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore, dar mai cu seamă ale băncilor centrale din regiune. Membrii Consiliului au reiterat în acest context importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial, inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie; unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară. AGERPRES